CONSILIUL FISCAL: "Impactul bugetar la Electorată ar putea fi mult sub estimări"

Consiliul Fiscal apreciază că impactul bugetar în urma aplicării schemei fiscale pentru restructurarea creditelor (aşa-numita "Electorată") s-ar putea situa cu mult sub estimarea Ministerului Finanţelor Publice (MFP), de 725,5 milioane lei pentru 2016 şi 757 milioane lei pentru 2017, deoarece măsura nu este atractivă pentru majoritatea debitorilor, potrivit unui comunicat primit de redacţie.

Consiliul Fiscal a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. Categoria include circa 985.000 de debitori (48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail).

Luând în calcul un exemplu a valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

În cazul restructurării cu deducere fiscală, cu reducerea ratei de maximum 35% şi prelungirea scadenţei cu 2 ani, rata lunară va fi de 322,68 lei în primii doi ani şi de 448,97 lei în următorii 6 ani. În această situaţie, clientul va plăti o dobândă totală de 13.419 lei. Economia de la plata impozitului pe venit se situează la 1.293 lei, iar creditul are un cost anual efectiv de 9,62%. Chiar dacă rata lunară şi costul anual sunt mai mici, clientul rambursează băncii în total mai mulţi bani decât dacă n-ar fi optat pentru restructurare, din cauză că perioada pe care se aplică dobânda creşte cu 2 ani.

Consiliul Fiscal susţine că este greu de estimat câte persoane vor beneficia în realitate de această facilitate, dat fiind că decizia depinde de capacitatea debitorului de a-şi plăti datoriile către bancă, precum şi de dispoziţia băncilor de a aproba restructurările de credit.

"Există şanse rezonabile ca propunerea legislativă să fie mai puţin atractivă în cazul debitorilor care nu înregistrează întârzieri la plată (circa 90% din totalul debitorilor eligibili au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), în condiţiile în care aceştia nu ar intenţiona să se îndatoreze suplimentar şi, în acelaşi timp, mai atractivă pentru cei care înregistrează déjà întârzieri mai semnificative, dar până în 90 de zile, dar care reprezintă sub 10% din debitorii eligibili", se arată îm opinia Consiliului Fiscal privind restructurarea creditelor,

Astfel, Consiliul a calculat că impactul bugetar anual pentru anii 2016 şi 2017 ar putea fi de maximum 771,73 milioane lei, nivel apropiat de estimarea MFP, în scenariul, puţin probabil, în care toţi debitorii eligibili ar opta pentru reducerea ratei cu 35% pe o perioadă de 2 ani, iar băncile ar aproba toate cererile de restructurare.

În acest context, Consiliul apreciază că există o "probabilitate ridicată ca impactul bugetar net să se situeze în partea inferioară a intervalului, adică mai apropiat de zero, acesta fiind scenariul în care niciun debitor eligibil nu ar opta pentru această facilitate sau nicio bancă nu ar aproba cererile de restructurare".

"Aceasta se datorează atât caracterului opţional al facilităţii în condiţiile în care gradul de atractivitate este potenţial redus pentru acei debitori care nu înregistrează arierate în serviciul datoriei (90% din cei cu restanţe sub 90 zile au întârzieri la plată mai mici de 15 zile), cât şi potenţialului efect de antrenare asupra economiei din perioada de diminuarea ratelor lunare de plată ca urmare a plusului temporar de venit disponibil", se mai arată în comunicatul Consiliului Fiscal.

În scenariul maximal (în care toţi debtorii eligibili ar opta pentru facilitatea fiscală), venitul disponibil ar putea creşte cu cel mult 5 miliarde lei, iar impactul economic pozitiv ar fi consistent, dacă măsura ar ţinti consumatorii cu venituri apropiate de medie, aşadar cu înclinaţie ridicată spre consum.

Consiliul Fiscal mai punctează că, în condiţiile prezentate, pierderile de venituri anuale ar trebui să fie "uşor de acomodat" în proiectul de buget, pentru ca ţintele anuale şi pe termen mediu să nu fie afectate.

Joi, Guvernul a aprobat forma finală a schemei fiscale pentru restructurarea creditelor ("Electorata"), care va fi aplicată pentru persoanele cu venituri brute de cel mult 2.200 lei/lună, dar cu o reducere a plafonului cu care banca poate diminua rata lunară de plată, de la 50% la 35%.

Potrivit formei finale a ordonanţei de urgenţă, deducerea din venitul lunar impozabil a fost menţinută la 900 lei, restructurările fiind permise până la finalul anului viitor. Astfel, fiecare client care va obţine o restructurare a creditelor în condiţiile solicitate de stat ar putea primi un beneficiu lunar de cel mult 144 lei, aferent impozitului de 16% aplicat la suma maximă deductibilă.

Ordonanţa stabileşte că deducerea este acordată lunar, după încheierea perioadei de reducere a ratei, încadrabilă în perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017, şi reprezintă rata din această perioadă, dar nu mai mult de 900 lei/lună.

Dat fiind că băncile şi clienţii pot aplica astfel de restructurări în intervalul 1 iulie 2014-31 decembrie 2015, iar perioada în care se acordă deducerea este 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2017, acest fapt înseamnă că perioada maximă pentru care un client ar putea beneficia de deducere este de 1 an şi 9 luni.

În proiectul publicat de MFP la începutul acestei luni, schema fiscală se aplica pentru venituri din salarii de cel mult 2 mii lei/lună, dar nu era precizat dacă este vorba de salarii brute sau nete.

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă înfiinţată în baza Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care îşi propune să sprijine activitatea Guvernului şi a Parlamentului în cadrul procesului de elaborare şi derulare a politicilor fiscal-bugetare şi să promoveze transparenţa şi sustenabilitatea finanţelor publice.