CONSILIUL MONDIAL AL AURULUI: Obligaţiunile garantate cu aur, o soluţie pentru reducerea costurilor de finanţare în zona euro

Statele membre ale zonei euro cel mai grav afectate de criza datoriilor suverane ar putea să îşi folosească o parte a rezervelor de aur drept garanţie pentru obligaţiunile pe care le emit, se arată într-un raport citat de către Consiliul Mondial al Aurului (CMA).

O astfel de iniţiativă ar reprezenta o măsură temporară care să stimuleze revenirea economică în aceste ţări, deoarece le-ar permite să se împrumute la costuri mai reduse, consideră profesorul Ansgar Belke, expert monetar în cadrul Comitetului Economic şi pentru Afaceri Monetare din Parlamentul European, autorul raportului intitulat "O politică monetară mai eficientă în zona euro - obligaţiuni guvernamentale garantate cu aur".

"Utilizarea aurului drept garanţie pentru noi emisiuni de obligaţiuni suverane ar atenua din presiunile pe termen scurt (n.r. cu privire la finanţare) şi ar facilita revenirea creşterii economice", a declarat domnia sa, precizând că titlurile garantate cu aur prezintă avantaje faţă de celelalte instrumente monetare neconvenţionale pe care Banca Centrală Europeană (BCE) le-a introdus pentru a combate criza datoriilor din zona euro. "Balanţa contabilă a BCE ar fi, în cea mai mare parte, neafectată de această măsură, deoarece aurul aflat în rezervele băncilor centrale ale statele membre ale zonei euro ar fi mai mult decât suficient pentru garantarea obligaţiunilor. Decizia ar reduce randamentele titlurilor suverane fără să crească inflaţia şi ar oferi unora dintre ţările cele mai îndatorate din zona Euro timpul adiţional necesar pentru realizarea reformei şi a revenirii economice", a mai precizat Ansgar Belke.

Raportul arată că nu toate statele care se finanţează la costuri ridicate deţin suficient aur astfel încât garantarea obligaţiunilor suverane cu metalul preţios să reprezinte o soluţie viabilă, în această categorie încadrându-se Grecia, Irlanda şi Spania. În schimb, Italia şi Portugalia au rezerve de aur care acoperă 24%, respectiv 30% din necesarul lor de finanţare pentru următorii doi ani, ceea ce face ca măsura să poată să poată fi utilizată. În cazul Portugaliei, titlurile de stat în care aurul reprezintă o treime din valoarea garanţiei ar avea un randament mai redus cu o treime faţă de cele negarantate, relevă studiul.

Ansgar Belke precizează, însă, că utilizarea aurului drept garanţie pentru obligaţiuni suverane reprezintă o măsură dificil de implementat, în lipsa unui consens la nivel politic. Nevoia de refinanţare în zona euro ar trebuie să devină covârşitoare pentru ca ţările din sudul Europei să susţină ideea. "În mod evident, o condiţie pentru obţinerea sprijinului public pentru garantarea cu aur a titlurilor de stat o reprezintă costurile de finanţare nesustenabile: perspectiva unei inflaţii ridicate, care limitează posibilitatea băncilor centrale să realizeze relaxări cantitative, randamente prea ridicate cerute de către pieţele financiare şi o rată a datoriei faţă de PIB care nu poate fi susţinută", a subliniat domnia sa. Mai presus de aspectele juridice pe care măsura le-ar implica este abilitatea de a convinge băncile centrale să adopte o astfel de decizie, a conchis Ansgar Belke.

"Deşi există aspecte politice şi juridice care, în mod clar, trebuie adresate, aurul a fost utilizat, de-a lungul timpului, de ţări precum Portugalia, Italia şi India, pentru a obţine împrumuturi, şi ar oferi o soluţie parţială pentru problemele care există, în prezent, în Europa şi o alternativă la măsurile de austeritate", a declarat Natalie Dempster, director pentru afaceri guvernamentale în cadrul Consiliului Mondial al Aurului.