CONSTANIN BOŞTINĂ Autorităţile de management nu au capacitatea de a gestiona fondurile structurale

Proiectele de investiţii din ţara noastră nu sunt susţinute, deoarece lipseşte o viziune integrată, împreună cu mediul de afaceri şi bănci care să le susţină, a declarat preşedintele Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico - Sociale, Constantin Boştină, în cadrul primei dezbateri a Forumului Financiar Central şi Sud-Est European, cu tema "Accesul rapid la fondurile structurale".

Domnia sa a mai adăugat că autorităţile de management din ţara noastră nu au capacitatea de a ges­tiona fondurile structurale, explicând că cea mai mare vină o au politicienii, care, în loc să se ocupe de accesarea fondurilor, fac băi de mulţime, iar în acest fel ţara noas­tră plăteşte penalităţi.

"Băncile nu ar trebui să se poarte ca piraţii în această perioadă de criză, iar reprezentanţii guvernului ar trebui să înţeleagă că Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional sanc­ţionează România dacă nu este în stare să folosească eficient banii europeni", a mai adăugat domnia sa.

Vasile Puşcaş, ministrul pentru Afaceri Europene, consideră că o bună colaborare între oamenii de afaceri, bănci şi autorităţi ar fi primul pas pentru îndreptarea problemelor care apar în acest sistem: "Ideile bune ar trebui să vină de la oamenii de afaceri care sunt activi în piaţă şi care au o viziune conformă cu cerinţele europene. Mai mult, este nevoie de o restructurare economică impusă de criză", a precizat domnia sa.

Ministrul pentru Afaceri Europene a mai menţionat: "România este o ţară în care discrepanţele au crescut pentru că fondurile structurale au fost folosite până acum pe proiecte locale şi nu regionale. Acum este momentul să producem proiecte şi să gândim eficient managementul implementării lor".

Domnia sa consideră că actuala criză economică oferă oportunitatea ţării noastre de a construi şi de a decide asupra principalelor coordonate ale modelului economic care este cel mai potrivit pentru ţara noastră, subliniind importanţa de a opta pentru standarde de mediu ridicate , de a dezvolta tehnologiile verzi şi sursele regenerabile de energie, deoarece avem un potenţial ridicat în domeniu. Ministrul a declarat: "Sigur că toţi ne dorim ca ţara noastră să acceseze cât mai multe Fonduri Structurale. Trebuie însă să fim conştienţi că aceste fonduri au şi o serie de costuri, materializate în condiţionalitatea respectării reglementărilor Pieţei Interne şi a bunei guvernanţe".

Vicepreşedintele executiv al BCR, Wolfgang Schoiswohl, consideră că este nevoie de o viziune mai largă a absorbţiei fondurilor structurale. "Pe fondul crizei economice profunde, este cel mai bun moment să accelerăm aceste iniţiative", a precizat domnia sa.

• Paradoxul proiectelor europene: eligibile dar nebancabile

Faptul că un proiect finanţat prin fonduri europene este declarat eligibil şi primeşte finanţare, acest lucru nu garantează faptul că aplicantul va primi cofinanţarea necesară de la bancă pentru a demara proiectul.

În general, fondurile europene sunt oferite beneficiarilor pe măsură ce aceştia efectuează plăţile, ceea ce presupune că este nevoie de un credit care să acopere o parte din costuri.

Există, însă, o neconcordanţă între cerinţele evaluatorilor programelor fondurilor europene şi între cerinţele băncilor, susţin reprezentanţii mediului de afaceri. Dacă evaluatorii solicită ca profitul maxim al unui proiect finanţat prin fonduri europene să nu depăşească 9% pentru a fi eligibil, de multe ori, băncile nu acceptă acest nivel, considerând că riscurile de a nu returna creditul sunt destul de mari.

Astfel apare paradoxul unui proiect care poate fi eligibil dar nebancabil. Aceasta a fost una dintre problemele abordate în cadrul primei sesiuni a Forumului Financiar Central şi Sud-Est European.

Wolfgang Schoiswohl, vicepreşedinte executiv al diviziei de corporate din cadrul BCR, prezent la eveniment, a declarat că băncile sunt dipuse să discute aceste probleme, dar ele sunt foarte precaute în acordarea de credite deoarece sunt nevoite să ia în considerare atât siguranţa acţionarilor cât şi a celor care depun banii sub formă de depozite bancare.

Problemele identificate de companiile de consultanţă în procesul de accesare a fondurilor europene vizează atât mediul de afaceri cât şi autorităţile de management.

Ei au precizat că mediul de afaceri suferă de o lipsă acută de cunoaştere a surselor de finanţare, precum şi imposibilitatea previziunii în privinţa costurilor atragerii de fonduri. De cealaltă parte, autorităţile de management nu comunică eficient cu potenţialii beneficiari, existând o lipsă a programelor de promovare din partea acestora. Mai mult, răspunsurile pe care reprezentanţii autorităţilor de management le furnizează la problemele beneficiarilor sunt neadecvate, relevând slaba pregătire a acestora.

Domnul Vasile Puşcaş a precizat că va avea loc, în perioada care urmează, o întâlnire la nivel naţional cu reprezentanţii autorităţilor de management şi cu alţi jucători implicaţi, precum companiile de consultanţă, pentru a discuta modialităţile de îmbunătăţire a comunicării către potenţialii beneficiari.