Construcţiile şi serviciile ameliorează dezastrul provocat de secetă

Seceta din agricultură, evoluţia slabă a industriei şi încasările mai mici din impozite au determinat scăderea ritmului de creştere economică în primul semestru. Totuşi, preşedintele Institutului Naţional de Statistică (INS), Vergil Voineagu, a declarat: "În pofida dificultăţilor din acest an provocate în special de secetă, rata de creştere a produsului intern brut se menţine la un nivel ridicat şi chiar superior celor mai multe ţări din Uniunea Europeană".

Creşterea economică semestrială a fost de 5,8% faţă de 7,4% nivel, înregistrat după primele şase luni ale anului trecut. La creşterea produsului intern brut au contribuit serviciile cu 3,2%, construcţiile care au avut un aport de 1,7%. Deşi în creştere cu 1,6%, industria a avut în primul semestru o evoluţie slabă, considerată îngrijorătoare se către analiştii economici. Creşterea economică a fost frânată de seceta din agricultură, cu o scădere de 0,2%, dar şi de impozitele nete cu -0,5%.

Radu Crăciun, economist şef al ABN Amro, consideră că încetinirea ritmului de creştere a economiei la 5,8% nu este îngrijorătoare. "Întrucât consumul privat şi investiţiile au înregistrat rate de creştere, este posibil ca pericolul supraîncăzirii economiei româneşti să nu fi fost înlăturat", este de părere Radu Crăciun. Despre evoluţia din industrie, economistul şef al ABN Amro consideră că este un efect al aprecierii monedei naţionale din prima parte a anului care a afectat zone industriale cu o valoare adăugată mică. Domnia sa nu s-a aşteptat ca influenţele negative din agricultură să se reflecte în primul semestru într-o măsură semnificativă.

Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, spune că scăderea ritmului de creştere a economiei este cauzată în principal de scăderea consumului şi investiţiilor: "Datele arată că industria nu este competitivă, deoarece economia României se bazează pe sectoare cu valoare adăugată mică precum textilele". Creşterea produsului intern brut pentru al doilea semestru va fi de 5,4% - 5,6%, sub aşteptările de 6% ale reprezentanţilor INS, a mai precizat Dragoş Cabat.

Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, este de părere că agricultura va influenţa într-o mai mare măsură creşterea economică în al doilea semestru al anului: "Faptul că am avut o frânare încă din al doilea trimestru ne face să ne aşteptăm la un minus de până la 20% pentru următoarea parte a anului".

Consumul şi-a încetinit uşor creşterea la 11% în primul semestru al anului 2007, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cînd a fost de 11,8%, Ionuţ Dumitru punând această încetinire pe seama autoconsumului.

Şi economistul şef al Raiffeisen Bank este de părere că evoluţia slabă din industrie este o urmare a aprecierii monedei naţionale din prima jumătate a anului, dar şi închiderii pentru două luni a Arpechim de către Comisia de Mediu.

Ciprian Dascălu, economistul şef la ING, consideră că încetinirea din consum este benefică pentru economia noastră, deoarece "vom avea o presiune mai mică asupra balanţei comerciale". "Serviciile şi-au încetinit şi ele ritmul de creştere şi acest lucru s-a resimţit în evoluţia produsului intern brut", mai spune Ciprian Dascălu. Analiştii de la ING preconizează o revigorare pentru a doua parte a anului în industrie, productivitate şi consum şi estimează o creştere economică pentru anul 2007 de 6,2 %- 6,3%.

Sebastian Vlădescu, Secretar de Stat la Ministerul Economiei şi Finanţelor, a declarat că, luând în considerare situaţia din agricultură din ţara noastră şi evoluţia pieţelor externe, creşterea economică din primele şase luni ale anului 2007 a fost bună.