Consultările în profunzime asupra proiectului "România Competitivă", tot superficiale

Consultările în profunzime asupra proiectului "România Competitivă" pe tema pieţei de capital s-au dovedit la fel de superficiale ca proiectul iniţial.

"România este piaţa de capital cu cel mai ridicat potenţial...", se arăta în proiectul "România Competitivă", lansat în dezbatere, în luna iulie, când Guvernul anunţa că vor urma "consultări în profunzime şi colaborare cu toate sectoarele (guvernamental, non-guvernamental, privat)".

Se pare că discuţiile au rămas la acelaşi nivel, când a venit rândul dezbaterilor asupra dezvoltării pieţei de capital, unde au participat, din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Secretarii de Stat Manuel Costescu şi Claudiu Vrînceanu pentru sesiunea dedicată investiţiilor şi Secretarul de Stat Sorana Baciu pentru sesiunea dedicată pieţei de capital.

Ministerul Economiei a anunţat, ieri, că principalele obiective discutate au fost: -"simplificarea procedurilor de înregistrare fiscală pentru investitorii străini care sunt interesaţi de tranzacţionarea pe piaţa de capital românească prin măsuri pentru dezvoltarea infrastructurii necesare la ANAF şi a cadrului de reglementare incident pentru înregistarea fiscală a investitorilor nerezidenţi, adoptarea unor măsuri fiscale care să crească gradul de atractivitate a pieţei româneşti; -Dezvoltarea şi implementarea unui program de educare şi conştientizare pentru companiile cu capital românesc privind finanţarea pe piaţa de capital, precum şi a beneficiilor adoptării standardelor de guvernanţă corporativă prin posibilitatea înfiinţării unei entităţi care să funcţioneze ca pool de expertiză pentru pregătirea procesului de listare şi de monitorizare a performanţelor companiilor ale căror acţiuni au fost admise la tranzacţionare, roadshow-uri ale BVB în teritoriu, susţinerea măsurilor fiscale de stimulare a investiţiilor pe termen lung şi a finanţării companiilor prin piaţa de capital; -Accelerarea listării întreprinderilor de stat la BVB prin derularea de oferte publice prin măsuri pentru listarea unor noi companii prin piaţa de capital, până în 2020, oferte secundare de acţiuni ale unor companii listate, introducerea principiilor de guvernanţă corporativă în cadrul companiilor de stat în vederea creşterii transparenţei decizionale, a profesionalismului actului managerial şi, implicit, a atractivităţii investitorilor în cazul listărilor, crearea Programului de Acţionariat al Cetăţenilor".

Aceste teme au fost dezbătute de nenumărate ori, în ultimii ani, şi la nivelul Bursei de Valori Bucureşti, al Autorităţii de Supraveghere Financiară, al comunităţii pieţei şi chiar la nivel guvernamental. Rezultatul este că, anul acesta, lichiditatea BVB este la 7,4 milioane de euro zilnic, în scădere faţă de anul trecut.

Potrivit Ministerului Economiei, participanţii la masa discuţiilor au pus accent şi pe: - Ajustarea prezenţei statului în piaţa de capital în limitele directivelor europene; -Posibilitatea de a concentra participaţiile statului în cadrul unei singure entităţi; -Reactivarea comisiei inter-ministeriale pentru privatizări; -Crearea unui fond suveran sau de dezvoltare; -Importanţa educatiei financiare şi culturii financiare în instituţiile publice, autorităţi, companii şi în rândul populaţiei, în general; -Importanţa accelerării procesului de listare al companiilor de stat şi acordarea sprijinului necesar prin instrumente specifice; -Stimularea investiţiilor pe termen lung prin stimulente care să se aplice investiţiilor pe termen mai lung de un an; Reevaluarea cadrului legislativ (Legea 31) cu privire la emiterea obligaţiunilor corporative, creşterea capacităţii de asociere şi emitere de dividende parţiale, drepturile acţionarilor etc".

Piaţa de capital nici măcar nu a beneficiat de o secţiune distinctă pentru dezbatere, ci a fost pusă, la pachet, cu stimularea investiţiilor.

Potrivit Ministerului Economiei, în ceea ce priveşte stimularea investiţiilor, dezbaterea s-a concentrat în jurul următoarelor obiective: "-Simplificarea procedurilor de autorizare în diferite domenii cum ar fi acordarea autorizaţiilor de mediu, simplificarea modului de acordare a vizelor pentru cetăţenii non-EU, facilitarea mobilităţii forţei de muncă atât pentru expaţi, cât şi pentru specialişti internaţionali necesari; -Accelerarea eficientizării acordării ajutorului de stat şi îmbunătăţirea criteriilor de alocare a acestuia prin măsuri pentru scurtarea timpului de analiză de la înmânarea aplicaţiei la decizia finală de acordare a ajutorului de stat, în special în cazul răspunsurilor la întrebările lămuritoare; -Îmbunătăţirea relaţiei dintre autorităţile publice şi investitori prin crearea cadrului legal la nivelul autorităţilor publice locale în vederea îmbunătăţirii serviciilor de aftercare oferite investitorilor existenţi, promovarea susţinută a parcurilor industriale şi sprijinirea formării unor clustere industriale între companii din acelaşi sector de activitate".

Conform comunicatului, participanţii la masa discuţiilor au pus accent şi pe: "-modalităţi de măsurare a valorii investiţiilor şi importanţa menţinerea investitorilor în ţară; -demararea de investiţii în care sunt folosite produse inovative româneşti; -nevoia de predictibilitate a legislaţiei pentru demararea unei investiţii; -debirocratizare, măsuri fiscale şi reglementări care să faciliteze dezvoltarea companiilor, consens pentru o dezvoltare economică sustenabilă; -folosirea instrumentelor de parteneriat public privat ca modalitate de atragere a investiţiilor; -dezvoltarea unei noi scheme multianuale de ajutor de stat pentru IMM-uri; -dezvoltarea programelor naţionale de succes pentru IMM-uri prin utilizarea fondurilor europene; -posibilităţi de utilizare a ajutorului de stat pentru refacerea lanţului valoric şi realizarea unor produse cu valoare adăugată mare".

Recent, Ministerul Economiei, păstorit de Costin Borc, şi-a dat măsura cunoştinţelor despre piaţa de capital, cu ocazia lansării "Ghidului Investitorului Străin", alături de Bursa de Valori Bucureşti.

Atunci, Costin Borc a declarat: "România va continua să dezvolte piaţa de capital pentru ca aceasta să devină o alternativă la finanţarea prin intermediul sectorului bancar, astfel încât să ajute la creşterea economiei şi la dezvoltarea companiilor. Atât numărul companiilor listate cât şi nivelul capitalizării au crescut în ultimii ani şi, per ansamblu, randamentele au avut o performanţă bună, existând companii ale căror acţiuni au înregistrat creşteri de două cifre. În plus, în viitorul apropiat ne aşteptăm şi la mai multe listări ale companiilor de stat care să reprezinte interes pentru investitori, similar cu cele realizate în ani trecuţi".

Declaraţia domnului Borc pare să iognore total stadiul de dezvoltare al Bursei noastre, cu tranzacţii minuscule şi fără vreo ofertă publică a unei companii private, în ultimii ani.