CONTINUA ROSTOGOLIRE A DATORIILOR Finanţele se joacă de-a dura

• Statul a împrumutat 460 milioane euro de la bănci

• Analiştii: E prea devreme să ne pronunţăm dacă statul va avea nevoie de banii din acordul stand-by cu FMI

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a împrumutat 460 milioane euro din piaţa internă, prin vânzarea de obligaţiuni de stat, deşi subscrierile s-au apropiat de un miliard de euro în cadrul unei licitaţii, desfăşurate ieri. Obligaţiunile vândute au o maturitate de patru ani şi o dobândă de 4,85% pe an.

Anunţul vine după ce MFP a informat, marţi, că vrea să atragă 600 milioane euro printr-o emisiune de obligaţiuni de stat cu scadenţa la patru ani. Titlurile vândute miercuri vor ajunge la maturitate în 2015, an în care MFP va avea de achitat 1,8 miliarde de euro reprezentând dobânzi, comisioane şi rate de capital pentru primul împrumut de tip stand-by, încheiat cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană şi Banca Mondială, potrivit Mediafax.

Daniel Ionescu, doctor în economie, este de părere că MFP ar fi luat mai mulţi bani din vânzarea obligaţiunilor în valoare de 460 milioane euro, dar Ministerul nu a fost de acord cu rata cuponului oferită de bănci. Domnia sa a adăugat: "S-a luat doar ce s-a subscris în limita ratei de fructificare prestabilite".

Laurian Lungu, managing partner la "Macroanalitica", este de părere că emisiunea de obligaţiuni este utilă, întrucât trebuie să rostogolim împrumuturile contractate în trecut.

• Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute patru miliarde de lei, în august

Finanţele intenţionează să mai împrumute patru miliarde de lei de la băncile locale prin şase emisiuni de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat, în august, anul acesta, potrivit datelor publicate de MFP. Obligaţiunile vor avea maturităţi de 3,5 şi 10 ani, în timp ce pentru certificatele de trezorerie scadenţa este la un an.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la televiziunea publică, că ţara noastră nu are nevoie, în mod cert, de niciun euro de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) sau de la Uniunea Europeană (UE), anul aces-ta, dar nu se ştie ce se va întâmpla după 2011. Pe de altă parte, Victor Ponta, preşedintele Partidului Social Democrat (PSD), a declarat, luni, că este "o certitudine" faptul că Guvernul va folosi şi banii puşi la dispoziţie de Fondul Monetar Internaţional prin acordul stand-by de tip preventiv.

• Analiştii, în dezacord cu afirmaţiile lui Traian Băsescu şi Victor Ponta

Unii analişti economici au avut, însă, alte opinii faţă de afirmaţiile contradictorii ale celor doi oficiali.

Daniel Dăianu, profesor de economie, nu este de acord cu afirmaţiile acestora întrucât, "în lumea în care trăim nu există certitudine". Domnia sa este, de părere că ţara noastră poate recurge la această sursă de finanţare (n.r. banii puşi la dispoziţie de FMI prin acordul stand-by de tip preventiv) în condiţii excepţionale şi precizează că "în mod normal, România nu ar trebui să facă apel la aceşti bani, ci ar trebui să se finanţeze din piaţa internă". Daniel Dăianu a mai adăugat, însă, că nu exclude ca Banca Centrală să elibereze, indirect, din rezervele minime obligatorii şi Statul să facă emisiuni de obligaţiuni la dobânzi foarte scăzute (inferioare nivelurilor precedente), "iar banii de la FMI să se substituie, astfel, rezervelor eliberate".

Şi Daniel Ionescu, doctor în economie, are o părere diferită faţă de afirmaţiile celor doi oficiali, caracterizându-le ca fiind "hazardate". Domnia sa a precizat că, în mod cert, cererea de resurse financiare în valută va obliga Statul să apeleze, în continuare, la credite în valută, însă, rămâne de văzut dacă acoperirea necesarului se va face din linia de credit deschisă la FMI sau de pe piaţa internă. Domnia sa a adăugat: "Un prim răspuns îl vom avea după 31 iulie".

De altfel, două împrumuturi însumând 2,649 miliarde euro în contul datoriei publice externe, directe sau garantate de MFP, au scadenţa luna aceasta. La sfârşitul lunii iulie anul trecut, MFP a vândut certificate de trezorerie în valoare de 1,213 miliarde de euro, cu scadenţa la un an (de trei ori mai mult comparativ cu valoarea programată iniţial, de 400 de milioane de euro), la o dobândă de 4,9% pe an. Titlurile vor ajunge la scadenţă la 29 iulie. De asemenea, cu doi ani în urmă, Trezoreria a atras tot de pe piaţa internă un împrumut sindicalizat de 1,2 miliarde euro, care a avut scadenţa pe 23 iulie.

Bogdan Drăgoi, secretar de stat în Ministerul Finanţelor, a declarat, în urmă cu două luni, că Trezoreria are fonduri suficiente pentru achitarea împrumuturilor în valută scadente în luna iulie.

Laurian Lungu consideră că este foarte importantă evoluţia viitoare a economiei româneşti, precum şi a celei globale, pentru a avea certitudinea că Statul va recurge la fondurile FMI. Domnia sa a declarat: "Nu văd de ce România ar trebui să atragă un ban din acord la momentul actual, având în vedere că execuţia bugetară este bună în prima jumătate a anului şi stăm mai bine decât ne-am aşteptat".

Totodată, analiştii consideră că este greu ca ţara noastră să se încadreze în ţinta de deficit bugetar (echivalentul a 4,4% din PIB) pentru anul acesta.

Daniel Dăianu ne-a declarat: "România a fost ajutată de inflaţie în consolidarea fiscală. Anul acesta estimez un deficit de 4,5% din PIB, însă nu cred că vor fi achitate toate arieratele".

Totodată, Daniel Ionescu ne-a declarat că există toate premisele ca să ne încadrăm în deficitul prestabilit dacă PIB-ul estimat va rămâne cel prestabilit (de circa 544,426 miliarde lei). Domnia sa a adăugat: "Grav este că, în continuare, atragem resurse financiare în valută de pe pieţele externe şi de pe piaţa internă (în lei şi în valută) doar pentru a rostogoli datoria publică anterior contractată. Lipsa măsurilor pro-active pentru ieşirea din criză devine critică şi nu sunt semne că s-ar mişca ceva". Datoria publică va înainta vertiginos către limita superioară a îndatorării publice (de 60% din PIB, potrivit tratatului de la Maastricht), a mai afirmat domnia sa.

Laurian Lungu consideră că este posibil să ne încadrăm în deficitul bugetar ţintit anul acesta dacă "rezistăm tentaţiilor electorale, precum şi daca economia ţării o să crească potrivit anticipărilor".

De asemenea, Daniel Ionescu a opinat că este foarte posibil, însă, să se apeleze la resursele puse la dispoziţie de FMI, ca urmare a presiunilor lipsei de resurse valutare, dar şi a presiunilor para-economice.

FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială se află într-o misiune comună la Bucureşti în perioada 20 iulie - 1 august, pentru a doua evaluare a acordului stand-by de tip preventiv şi a modului în care au fost îndeplinite ţintele stabilite pentru prima jumătate a acestui an.

La sfârşitul lunii martie a acestui an, autorităţile române au decis să prelungească înţelegerea cu FMI, printr-un acord de tip preventiv în valoare de 3,09 miliarde DST (adică circa 3,5 miliarde de euro), respectiv 300% din cota pe care o are ţara noastră la FMI.

Noul acord cu FMI este însoţit de un sprijin preventiv de 1,4 miliarde euro de la UE şi de un împrumut de 400 milioane de euro de la Banca Mondială.