English
Actualizare 18:30 Cum vor vota grecii la referendum?
În Grecia au fost publicate patru sondaje de opinie cu privire la votul pe care şi-l vor exprima elenii la referendumul de mâine, iar diferenţa dintre "da" şi "nu" este una mică.
Conform unui sondaj realizat de compania MRB, 43,3% vor spune "da", 42,9% - "nu", iar 13,8% sunt nehotărâţi. Acest sondaj a fost realizat pe un eşantion de 1.325 de persoane, în zilele de 2-3 iulie, şi are o marjă de eroare de +/- 2,7%.
Un sondaj GPO arată o proporţie de 44,1% pentru "da" şi de 43,7% pentru "nu". Acesta a fost realizat pe un eşantion de 2.453 de persoane, în intervalul 1-3 iulie.
Sondajul notează că 44,4% dintre cei intervievaţi consideră că întrebarea referendumului ar fi "Rămânem sau nu în zona euro".
Societatea care a realizat sondajul a menţionat că au fost prezentate în mass-media, fără acordul său, rezultate încă neconcludente care acordau răspunsului "da" o proporţie uşor mai mare faţă de cea pentru "nu". Compania a anunţat că va apela la calea juridică în acest caz.
Potrivit unui sondaj ALCO, 41,7% dintre intervievaţi vor spune "da" la referendum, iar 41,1% - "nu". 10,7% sunt nehotărâţi, conform acestui sondaj realizat în perioada 1-3 iulie. Acelaşi sondaj arată că 60% dintre cei chestionaţi consideră că un "nu" la referendum ar putea însemna pericolul ieşirii din zona euro, iar 31% sunt de părere că acest pericol nu există. Totodată, sondajul menţionat arată că 76% dintre intervievaţi vor sa ramana in zona euro, iar 14% ar prefera intoarcerea la drahma.
Un sondaj Public Issue arată că 42,5% votează "da", 43% - "nu", proporţia nehotărâţilor fiind de 9%. Sondajul a fost realizat în perioada 30 iunie - 2 iulie.
(G.S.)
---
Nu sunt economist, dar vă pot relata experienţa mea personală, în speranţa că va clarifica ce înseamnă această criză pentru cetăţeanul de rând al Greciei. Sunt româncă, născută şi crescută la Atena. Am studiat la Bucureşti şi pot spune că cunosc bine situaţia din ambele ţări.
După terminarea studiilor, care a coincis cu eruperea crizei în 2009, am încercat să mă angajez drept profesoară de desen, dar tocmai în acel an numărul de locuri a fost restrâns până la lipsa de profesori din şcoli. Pe baza specializării, mi s-a oferit apoi un loc la Facultatea de Arte. A fost retras din cauza reducerii drastice a bugetului instituţiei cu 60%. Ca să mă întreţin, am lucrat drept chelneriţă, am dat ore particulare, am vândut bijuterii, am făcut traduceri - orice puteam găsi. Cu toate acestea, în vara anului 2011 nu îmi puteam permite să cumpăr din banii proprii nici măcar un bilet de metrou.
Prietenii cu specializări se găseau concurând pentru slujbe de nimic, când sute de CV-uri aşteptau deja necitite pe birou. Generaţia mea, probabil cea mai cultă din istoria Greciei contemporane şi temporar întreţinută de părinţi, era clar că avea doar două opţiuni. Prima - să părăsească ţară contrar voinţei, dar cu siguranţa că diplomele lor vor fi apreciate. Majoritatea inginerilor, artiştilor, doctorilor au fost valorificaţi tocmai de Germania, dar şi de Anglia, Elveţia, Spania, Franţa. Mi-am pierdut, aşadar, aproape toţi prietenii răspândiţi pretutindeni. Străzi întregi de magazine au fost falimentate şi abandonate. Des se menţionau sinucideri la ştiri, inclusiv cea a unui pensionar, pe nume Dimitris Christoulas, care a preferat moartea unei vieţi pe stradă, fără demnitate, împuşcându-se în faţa Parlamentului.
Când primul val de emigrare s-a epuizat, pentru cei care am rămas în ţară şi în viaţă era clar că trebuia să optăm pentru altceva. Când nimeni nu poate să te angajeze, trebuie să îţi creezi propria slujbă. Am început să studiez cărţi de marketing, comerţ şi finanţe. Cu ajutorul cunoştinţelor artistice specializate şi al unui mic împrumut, am reuşit să înfiinţez, în 2012, o firmă, la început cu vânzări electronice, apoi în domeniul educaţiei artistice; care s-a tot extins. Nu am fost singura. O sumedenie de start-up-uri au început să răsară pretutindeni, oferind cele mai inovatoare sau specializate servicii. Cu o săptămâna în urmă, când toate arătau că s-a ajuns din nou la o înţelegere, îmi făceam planuri de noi investiţii, având toate datoriile plătite şi un surplus suficient.
Nu mă înţelegeţi greşit, tot 50% dintre tineri sunt şomeri, tot nu ne permitem să formăm o familie, tot există magazine pustii, tot trăiesc mai mulţi membri de familie pe un salariu sau o pensie micşorată. Dar nici o nenorocire nu se prevedea în viitorul apropriat. Puteam să fim optimişti.
Apoi s-au închis băncile.
• Referendum - ce anume votăm
Premierul Alexis Tsipras anunţase un referendum cu doar câteva zile înaintea expirării termenului de plată a datoriilor. Creditorii refuză o extindere a termenului în anticiparea rezultatului electoral. Guvernul este nevoit să impună restricţii temporare la retragerile bancare, aşa numitul "capital control". Suma maximă alocată zilnic este de 60 de euro şi cetăţenii formează cozi lungi la bancomate şi benzinării. Nimeni nu are voie să scoată bani din ţară, inclusiv pentru plăţi; importurile îngheaţă.
Dar în ce anume constă acest referendum? Întrebarea pare simplă: sunteţi de acord cu termenii propuşi de creditori, FMI şi BCE, pentru un nou împrumut, da sau nu? Însă interpretarea practică şi simbolică a acestei întrebări este departe de a fi clară. Ce va urma după vot? Nimeni nu poate spune cu siguranţă, însă se formează repede două tabere dinstincte, fiecare la fel de convinsă.
Cei care optează pentru "Da" consideră că întrebarea ar fi de fapt "Vreau să rămână Grecia stat membru UE cu euro drept monedă, da sau nu?". Pare absurd, dar declaraţiile europenilor, televiziunea grecească şi o parte considerabilă a grecilor sunt convinşi de asta. Susţinătorii acestei tabere nu consideră că viitorul va fi roz, doar că alternativa va fi nedorită.
Cei care optează pentru "Nu" consideră că întrebarea este pusă la propriu. Dacă grecii nu cedează, atunci guvernul va putea folosi rezultatul referendumului pentru a negocia termeni mai puţin austeri pentru populaţie, rămânând în zona euro. De notat, creditorii susţin că propunerea nu mai este valabilă în această formă, aşadar un "Da" ar însemna că, de fapt, ar putea să impună măsuri mai drastice.
De asemenea, guvernul încearcă să folosească "Nu" drept vot de încredere. Tsipras a declarat, deja, că în cazul în care poporul va opta pentru "Da", guvernul îşi va da demisia, fapt convenabil europenilor care de la început îşi arătaseră ostilitatea faţă un guvern de stânga. Anumite cercuri chiar susţin că răsturnarea guvernului era planul creditorilor de la început. Este, oare, impunerea guvernului sau a politicii unei ţări, de către autorităţile externe, în spiritul democraţiei Europene?
Un lucru este cert: trăim vremuri interesante. Şi nimeni nu ştie ce va urma.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Ce merita conducatorii
(mesaj trimis de Pribeagul în data de 04.07.2015, 13:34)
care prin ticalosia, insolenta si indolenta lor isi supun popoarele la suferinte inimaginabile, inutile si stupide?
Felicitari stimata Doamna pentru stradania si rezultatele obtinute in incercarile facute pentru a trece peste aceste momente cumplite. Conducatorii cetatii, in ticalosia lor, de multe ori se dovedesc a fi copii care se joaca. Dusi de jocul lor nu sunt in stare nici macar sa-si puna intrebarea esentiala: ce urmari vor avea actiunile noastre asupra poporului nostru? Sigur, nu voiau, desi era obligatoriu, sa-si imagineze ca in 5-10 ani actiunile lor vor face ca cetatenii, cu bani in banci, sa nu poata scoate zilnic mai mult de 60 de euro.
Este cumplit si stupid!
Consider ca varianta care, acum, ar trebui aleasa de greci este NU, orice va fi insemnind acest NU. Adica ar trebui sa faca front comun cu conducatorii lor, carora in aceste momente le este oricum, numai usor nu.
2. Descrierea manipulării votului
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.07.2015, 14:38)
Este foarte bună și corectă (cred eu). Acele trei paragrafe de la final care descriu pentru ce se votează sau pentru ce vor unii (Samaras, EU, ECB, EPP, Merkel, creditorii) să manipuleze populația să creadă că votează.
Samaras este acum un trădător de țară. Când creditorii au făcut deja propuneri mai bune decât cele din 25 pentru care se votează (iar FMI pare că ar vota NU dacă ar putea), inclusiv menținerea pentru o perioadă mai lungă a acelui fond de solidaritate pentru sprijinirea celor sub pragul de sărăcie, iar tu, Samaras, vii și spui că nu trebuie așa ceva și că sunt bune condițiile din 25, este trădare de țară. Este bocism și băsism.
Pentru trădătorul de Samaras, am un citat din Varoufakis "The EU treaties make no provision for euro exit and we refuse to accept it. Our membership is not negotiable".
2.1. pam-pam (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.07.2015, 15:17)
Am 46,83 drahme în sertar și 6 litri de bere la PET, eu votez nu
2.2. nea Cristi esti intelept, cam atat am de spus :-) (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 04.07.2015, 18:15)
Vorbesti despre Bocism si Basism. Hai sa o luam cum zici tu. Grecii voteaza nu, Europenii o tin pe a lor si astfel nimeni nu va mai avea curajul sa investeasca in Grecia. Productia locala din cauza deficientelor de livrare nu vor avea bani pentru a-si procura componentele pentru produse finite. Va disparea si ultima firimitura de productie locala in afara de uzo , masline si lapte de capra. Se va introduce o moneda paralela si deprecierea va ajunge pana la 50%. Bancile isi vor vinde participatiile in firmele si bancile elene vulturilor ca aceia de la Elliot Investment care le vor sechestra insulelele...Si cam aceasta ar fi mandria grecilor. Aceasta senzatie am avut-o la inceputul noului mileniu cand am fost martorul cresterii salariului cu 50% in decurs de un an. Daca vrei sa consumi si altceva in afara de bere poate reusesti eventual un borcan de iaurt cu cele 46,83. :-)
2.3. Furt de identitate 2.1 (răspuns la opinia nr. 2.1)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.07.2015, 19:47)
Comentariu fals 2.1, care nu îmi aparține. Nici el, nici drahmele, nici berea. Dar votul "NU" îmi aparține - aici are dreptate. O fi votat și clona tot nu?
Poți să ne explici, clonă, de ce crezi că berea la PET reprezintă o ofensă pe care o pui în cârca mea? N-am observat nicio diferență între berea la PET, la sticlă sau la doză de Al. Dar mă recunosc nespecialist.
2.4. Votul "NU" nu are nicio legătură cu ce spui (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Cristi C în data de 04.07.2015, 20:10)
Are legătură cu ce spune FMI-ul. Datoria este nesustenabilă și a crescut în ultimii 5 ani de criză și de bailout din cauza dobânzilor (și în ciuda hair-cut-ului din 2012). Că bani gratis (sau cu dobândă negativă) nu s-au găsit atunci din cauza încăpățânării nemților de a frâna ECB-ul din QE. Dacă trebuie QE în EU nu știu, dar sigur știu că grecii ar fi avut nevoie de el atunci.
Iar votul "NU" nu va duce la nimic din ceea ce spui pentru că FMI-ul nu este de acord cu poziția intransigentă a nemților/ECB. Ba chiar, dacă nemții insistă să îi dea afară pe greci, lupta politică în EU se va transforma nu în pro/contra austeritate ci în pro/contra cine poate da pe cine afară (și dacă EU mai există ca state egale în drepturi sau doar slugi ale Germaniei bune de șters pe jos).
Votul "NU" este unul foarte clar referitor la ieșirea din impasul încăpățânării germane pentru a rezolva problema pe cale contabilicească ("tăiem la toți"). Nu este un vot "NU" împotriva austerității. Chiar Syriza își depășește mandatul pentru care a fost aleasă și preferă o mare parte din propunerile creditorilor de "more austerity". Dar ce vrea Syriza este o austeritate care protejează categoriile vulnerabile. Mai ții minte? Mai ține cineva minte de cazul Estoniei de care spunea Avramescu? El nu a putut pricepe prea mult din caz. Sau nu a vrut să priceapă, pentru că nu a pus punctul pe i care ar fi însemnat să își critice mentorul pe care l-a slujit atâția ani, băsescu.
Iată tot ce contează, articolul "Estonia has much to teach us about how real austerity works in practice":
"The government responded in a different way to the rest of Europe – by implementing austerity measures, Estonian-style. Public sector salaries were cut by 10 per cent. The exception was cabinet members, who saw their pay fall by 20 per cent. And the government was smart about further cuts. Departmental spending was trimmed by 7 and then 8 per cent in two waves in 2009 – but payments to pensioners went up by 5 per cent. An increase in the pension age was planned (from 63 for men and 60.5 for women) to a universal 65 years, and it was made harder to claim health benefits. Further, the government adhered to its original tax reduction schedule, and in 2008 personal and corporate taxes were reduced to 21 per cent."
Pensiile estonienilor au crescut cu 5% iar cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut cu 7%. băsescu și Avramescu au făcut exact pe dos și cu o amplitudine mai mare. Orice om cu creier înțelege că pensionarii injectează în mod direct bani în economie în proporția cea mai mare: consumul lor este în general către bunuri și servicii locale (naționale, nu bere la butoi Al din Nemția cum bea clona), și nu shopping online sau turism.
2.5. extrem de interesant :-( (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 04.07.2015, 21:40)
draga Cristi,
lasand gluma la o parte este extrem de interesant de ce doresc colegii comentaci sa-ti fure identitatea. Se pare ca opiniile tale sunt foarte pertinente si se incearca discreditarea ta. E pacat ca s-a ajuns pana aici si nu pot sa spun decat rusine celor ce fac acest lucru.
2.6. nemtii nu au niciun interes ca sa iasa grecii (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 04.07.2015, 21:47)
uita-te te rog la video lui George Soros cand a fost la Frankfurt si pleda pentru crearea bondurilor europene. Iesirea Greciei din zona euro va fi cea mai mare problema pentru Germania pentru ca are si cea mai mare expunere. Citeste ce a spus pe 27 martie domnul Weidmann pentru imbunatatirea regulamentului Basel. Din martie si pana acum nea Varoufakis nu face decat gargara si joaca la cacialma. Ideea ca el e cu masele populare, un Robin Hood contemporan este cea mai mare vrajeala.Cat despre FMI stii ce a spus doamna Lagarde despre privatizarea Petrom:-) Nu as vrea sa o fac de ras chiar acum. Cei de la FMI nu au avut nici macar bunul simt sa citeasca vreun raport financiar. Ar fi fost mai rezervati in afirmatii.
2.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.3)
(mesaj trimis de MAKE în data de 04.07.2015, 22:19)
Daca te intereseaza protectia identitatii comentariilor tale, cred ca specialistul nostru in soft poate sa o faca; in caz, te rog sa ma contactezi prin secretariat.
Multumesc!
2.8. felicitari draga Florian (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Virgil Bestea în data de 04.07.2015, 23:13)
este foarte important deoarece publicatia ta a ajuns la un nivel al aprecierii pe care se pare ca nu il mai pot ignora cei doritori a nu lasa libera o lupta de opinii prin intermediul argumentelor.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 04.07.2015, 19:38)
Wow! Admirabila abnegatia cu care Bursa ne tine la curent cu ce se petrece in Grecia! Wow!