CORESPONDENŢĂ DE LA BRUXELLES O politică industrială pentru ieşirea din criză

Comisia Europeană urmează să lanseze, în luna septembrie, o nouă politică industrială, axată pe inovaţie, care să ducă la ieşirea din criză a statelor membre.

În condiţiile în care Europa se confruntă cu cea mai dificilă situaţie de la sfârşitul celui de Al Doilea Război Mondial, Comisia doreşte să realizeze şi să implementeze o nouă strategie de creştere economică, bazată pe inovaţie industrială, estimând că investiţiile în tehnologii de vârf şi economia verde ar urma să creeze milioane de noi locuri de muncă, a declarat Antonio Tajani, vicepreşedintele CE res-ponsabil pentru industrie şi întreprinderi, în cadrul conferinţei "Mission Growth: Europe at the Lead of the New Industrial Revolution".

Utilizarea mai eficientă a resurselor reprezintă unul dintre pilonii pe care Uniunea Europeană (UE) intenţionează să îşi bazeze noua revoluţie industrială, potrivit lui Antonio Tajani. Deşi UE şi-a redus cu peste 15% emisiile de gaze de seră în ultimii douăzeci de ani, unele studii arată că fiecare punct procentual de creştere a eficienţei folosirii resurselor poate să genereze venituri adiţionale de 23 miliarde euro şi să creeze aproape 150.000 locuri de muncă.

De asemenea, Comisia Europeană lucrează în vederea susţinerii întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM), în special în privinţa facilitării accesului la finanţare, în condiţiile în care acestea reprezintă marea majoritate a companiilor din UE şi oferă 67% din totalul locurilor de muncă din uniune. Antonio Tajani a subliniat că 85% dintre noile locuri de muncă create în ultimii ani au venit din partea IMM-urilor.

Industria constructoare de maşini este un alt domeniu de creştere, angajând mai mult de 12 milioane oameni şi investind 28 miliarde euro anual în cercetare şi dezvoltare, ceea ce o clasează pe primul loc în rândul sectoarelor economice în această privinţă. Calea înainte în domeniu o reprezintă construcţia de maşini verzi, cu zero emisii, consideră vicepreşedintele CE, care a afirmat că Piaţa Unică pentru acestea ar urma să ajungă să valoreze 170 miliarde euro până în anul 2030, iar noile locuri de muncă generate să depăşească 100.000.

Un interes deosebit îl generează şi energia regenerabilă, unde investiţiile au înregistrat o creştere spectaculoasă în ultimii ani, în special pe segmentele de energie solară, respectiv eoliană. Uniunea Europeană deţine, în prezent, 40% din piaţa energiei verzi şi are avantaje tehnologice în mai multe sectoare, însă are de înfruntat o competiţie puternică la nivel internaţional. Din acest motiv, CE încurajează creşterea investiţiilor în domeniu.

Sectorul construcţiilor reprezintă o altă prioritate a Comisiei, care doreşte îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a gradului de siguranţă a acestora. Obiectivul pe termen lung constă în crearea unui număr cât mai mare de clădiri care să fie independente energetic, potrivit reprezentanţilor CE. De asemenea, oraşele viitorului ar trebui să îşi poa-tă asigura un procent cât mai ridicat din necesarul de energie.

În ceea ce priveşte turismul, Comisia Europeană doreşte ca acesta să crească, prin atragerea unui număr cât mai mare de turişti din afara Europei, dar, în acelaşi timp, să devină mai sustenabil, afectând cât mai puţin mediul înconjurător.

Investiţiile în tehnologii de vârf sunt esenţiale pentru dezvoltarea industrială pentru ca Europa să redevină competitivă, iar materiile prime să fie mai bine utilizate şi înlocuite, în cazurile celor care sunt din ce în ce mai rare, susţine Antonio Tajani.

Industria spaţială are, la rândul său, un mare potenţial pentru viitor, în special pentru dezvoltarea de sectoare strategice, precum administrarea de reţele şi a sistemelor de transport, arată domnia sa.

În vederea stimulării dezvoltării industriale, Comisia Europeană lucrează la crearea unui cadru care să încurajeze investiţiile. Propunerile sale pentru noul buget al UE includ programul Orizont 2020, care ar urma să ofere fonduri pentru cercetare şi inovaţie industrială în valoare de 80 miliarde euro, şi COSME, care să ofere finanţări de 50 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură a reţelelor, dintre care 10 miliarde euro sub formă de obligaţiuni pentru proiecte şi fonduri regionale pentru eficienţă energetică, inovare şi finanţarea IMM-urilor.

• 10 miliarde euro pentru finanţarea IMM-urilor şi a regiunilor cu cele mai mari nevoi

În condiţiile în care aproximativ o treime dintre IMM-urile din UE nu reuşesc să obţină credite, Comisia doreşte suplimentarea fondurilor Băncii Europene de Investiţii (BEI) cu 10 miliarde euro. Jose Manuel Barroso, preşedintele CE, a declarat că propunerea capătă un sprijin tot mai crescut şi este momentul să fie aplicată. Ţinta pentru creditare ar trebui să o constituie finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii, precum şi a ţărilor şi regiunilor cu cele mai mari necesităţi, dar care sunt şi cel mai puţin capabile să obţină fondurile din altă parte, potrivit domniei sale.

De asemenea, Antonio Tajani a declarat că Directiva cu privire la Plăţile Întârziate ar trebui implementată în luna martie a anului viitor, pentru a determina autorităţile publice să achite la timp sumele pe care le datorează companiilor. Implementarea directivei ar debloca 180 miliarde euro, care să fie puşi la dispoziţia firmelor, a precizat domnia sa.

Administraţia publică ar trebui să devină mai eficientă, reducând, astfel, costurile pe care le creează pentru mediul de afaceri, potrivit vicepreşedintelui CE. Domnia sa a explicat că procedurile ar trebui simplificate atât la nivel european, cât şi la nivelul fiecărui stat european, iar Comisia acţionează în acest sens, un exemplu de măsură adoptată fiind introducerea unui test de competitivitate, care să evalueze efectul unor acte legislative noi asupra mediului de afaceri.

Uniunea Europeană trebuie să îşi ajute companiile să se internaţionalizeze, pentru ca aces-tea să profite de oportunităţile pe care le oferă pieţele emergente, consideră Antonio Tajani. Vicepreşedintele CE intenţionează să continue misiunile economice în mai multe ţări şi regiuni cu un potenţial ridicat, precum Rusia, China, Vietnam sau Africa de Nord, în următoarele luni. Domnia sa susţine şi urmărirea unei politici comerciale mai puţin naive de către UE, pentru ca firmele europene să aibă un acces mai bun la pieţe importante. "Reciprocitatea ar trebui să fie condiţia cheie în relaţiile noastre comerciale cu zone strategice precum pieţele americană şi nord africană", a precizat Antonio Tajani.

Joanna Drake, directorul Departamentului pentru IMM-uri şi Antreprenoriat din cadrul Direcţiei Generale pentru Industrie şi Întreprinderi a CE, a declarat că multe companii de dimensiuni mici şi medii ar dori să se internaţionalieze, însă întâmpină o serie de obstacole, între care cele legislative deţin un rol important. Comisia nu poate să intervină în politicile fis-cale ale ţărilor membre, acestea fiind atrivute exclusive ale statelor suverane, a explicat domnia sa. Ce poate face este să încerce să reducă numărul cerinţelor care trebuie îndeplinite pentru obţinerea autorizaţiilor şi să creeze un sistem bazat pe recunoaşterea reciprocă a avizelor de autorizare, a arătat oficialul european.

Ole Sohn, Ministrul pentru Economie şi Dezvoltare al Danemarcei, ţara care deţine, în prezent, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, a declarat că singura cale înainte pentru UE constă în consolidarea fiscală şi stimularea creşterii economice. Aceas-ta din urmă se poate realiza prin asigurarea accesului la finanţare, în special pentru IMM-uri, prin creşterea eficienţei Pieţei Unice, care, la rândul său, să crească nivelul de competitivitate al economiei europene, şi prin realizarea unui mediu de afaceri mai atractiv, care să determine com-paniile inovatoare să se stabilească în UE, a explicat domnia sa.

Daniel Calleja Crespo, directorul general pentru Industrie şi Întreprinderi din cadrul Comisiei Europene, a arătat că ţările europene care se află în cea mai bună situaţie economică în acest moment sunt cele care mai au încă o bază industrială, acesta fiind un argument pentru elaborarea unei politici care să susţină dezvoltarea industriei în Europa.

Didier Herbert, directorul Departamentului de Coordonare, Planificare şi Afaceri Internaţionale din cadrul Direcţiei Generale pentru Industrie şi Întreprinderi a CE, a declarat că politica industrială trebuie să creeze cele mai bune condiţii pentru intrarea pe piaţă şi operarea companiilor. Aceste condiţii pot să fie generale, precum accesul firmelor la finanţare, sau specifice, orientate către fiecare sector în parte, a explicat domnia sa.

• O a treia revoluţie industrială

Economistul Jeremy Rifkin a declarat că, în actualele condiţii globale, este nevoie de o nouă gândire economică, una care să ducă la o nouă revoluţie industrială, bazată pe resurse regenerabile şi comunicaţii. Aceasta urmează să se bazeze pe cinci piloni, potrivit domniei sale.

Primul pilon constă în atingerea ţintei de 20% pentru ponderea energiei regenerabile în totalul energiei consumate la nivelul Uniunii Europene. Cel de al doilea pilon presupune crearea de clădiri care să devină adevărate centrale electrice, capabile să îşi asigure toa-tă energia necesară pentru consum. Al treilea pilon îl reprezintă stocarea energiei produse, pentru a putea fi utilizată şi atunci când sursele de energie lipsesc. Pasul următor presupune vânzarea surplusului de energie către alţi consumatori, proces facilitat de către noile sisteme de comunicaţie, în special Internet. Ultimul pilon constă în transportul energiei vândute, care urmează să fie realizată prin intermediul unor reţele "inteligente", care să reducă la minim pierderile care pot apărea pe traseu.

Pentru ca Uniunea Europeană să fie la conducerea acestei noi revoluţii industriale, trebuie ca măsurile luate să fie integrate, să nu vizeze investiţii în proiecte izolate, a explicat Jeremy Rifkin. Noul sis-tem va permite companiilor de dimensiuni mici şi medii să concureze mai puternic cu cele mari, deoarece comunicarea între ele va fi mult mai uşoară decât în trecut, potrivit domniei sale. "Dacă primele două revoluţii s-au transmis pe verticală, cea de a treia se va transmite pe orizontală. Vom fi martorii unei continentalizări a economiei", este de părere economistul. Procesul nu va fi unul facil, a atras atenţia Jeremy Rifkin, care a explicat, însă, că vorbim despre un proces pe termen lung şi există ţări care au făcut deja paşi importanţi în această direcţie.