CORESPONDENŢĂ DE LA PARIS China şi Rusia vor construi un avion ultramodern

Surprizele s-au ţinut lanţ la Zhuhai, în China, la cel de al X-lea salon aeronautic care a avut loc la mijlocul lunii noiembrie. În domeniul aviaţiei militare, noile aparate chineze F-31 şi Y-20 au demonstrat capacitatea industriei aeronautice chineze de a se măsura cu cea occidentală. Dar ceea ce a uimit specialiştii a fost proiectul anunţat de constructorul chinez de avioane Comac. Acesta s-a unit cu firma rusească UAC pentru a construi un avion ultramodern de cursă lungă. Acest proiect a fost anunţat în faţa a 150 de subcontractori aeronautici, concurând direct avioanele firmelor occidentale, Airbus şi Boeing.

Până acum, specialiştii occidentali ai pieţei aeronautice evocau un proiect chinez mai puţin ambiţios şi anume realizarea unui avion comparabil cu actualul Airbus A330. China îşi uneşte forţele industriale şi tehnice cu cele ruseşti ca să fabrice un avion ultramodern, care va concura direct Airbusul A350, ultima creaţie a grupului aeronautic european. Denumit SRLRWB ( sino-russian long rangewide body), avionul ruso-chinez va fi pregătit să zboare la începutul deceniului următor. Obiectivul celor doi parteneri este să asigure primele zboruri începând din 2021 şi exploatarea comercială a acestui avion din anul 2023. După cum au povestit unii participanţi la reuniunea de la salonul chinez, viitorul avion de cursă lungă va fi construit în trei variante, care vor avea o capacitate de la 250 la 350 locuri. Ceea ce a surprins asistenţa a fost însă tehnicitatea de vârf a acestui avion: jumătate din componentele sale vor fi construite din materiale compozite (fibră de carbon), ca şi A350 - o premieră pentru cei doi constructori în domeniul avioanelor civile.

Concepţia şi fabricarea acestei game de avioane vor fi asigurate de o întreprindere comună, în care holdingul rusesc de stat UAC şi Comac vor avea părţi egale. Sediul acestei întreprinderi comune se va afla în China, iar biroul său de studii va fi la Moscova. Uzina Comac, care se află la marginea Shangaiului, va asigura asamblarea avionului şi aripile sale vor fi fabricate în Rusia. Pentru a fabrica acest avion, întreprinderea comună va apela însă activ la subcontractorii occidentali. Motoarele, de exemplu, vor fi livrate de compania americană General Electric şi de cea engleză Rolls-Royce. O serie de alte echipamente, cum ar fi cele electrice, electronice şi ordinatoarele de bord, vor fi cumpărate la firmele specializate din America şi Europa. Primele cereri de oferte vor fi consemnate în primul trimestru 2015. După cum au anunţat cei doi parteneri, previziunile de vânzare a acestui avion vizează un potenţial de o mie de aparate timp de zece ani, ceea ce înseamnă că aceste avioane sunt destinate celor două pieţe naţionale şi nu vor concura pe piaţa mondială nici Airbusul A350, nici viitorul Boeing 777X. Proiectul are, deci, o conotaţie politică puternică: el vrea să pună punct dependenţei complete faţă de constructorii occidentali, în ce priveşte avioanele de cursă lungă ale celor două ţări. De altfel, Comac a anunţat deja lansarea unui alt avion care le concurează pe cele occidentale şi anume C919, un rival direct pentru Airbus A320 Neo şi pentru Boeing 737 Max. Această nouă alianţă întăreşte şi mai mult axa Moscova-Pekin, după semnarea în mai 2014 a acordului record de livrare de gaz rusesc pentru China: 38 de miliarde de mc vor fi livrate anual, ceea ce va costa suma astronomică de 400 de miliarde de dolari, pe o durată de 30 de ani. Recent, la Forumul de cooperare Asia-Pacific (APEC), China şi Rusia au declarat că vor începe negocieri pentru a construi un al doilea gazoduct, care va trece prin Marele vest chinez şi va permite transportul a 30 de miliarde de mc pe an. Cea de a doua putere economică mondială are nevoie acută de o formă de energie mai curată decât cărbunele său.

Cât priveşte Rusia, răcirea relaţiilor economice cu Uniunea Europeană, din cauza conflictului ukrainean, o fac să se întoarcă spre China. Dacă acest al doilea gazoduc va vedea lumina zilei, China va înlocui Germania, devenind astfel cel mai important client al gazului rusesc. Cele două ţări cooperează de asemenea, în domeniul financiar şi în cel industrial: o întreprindere comună va construi un mare baraj hidraulic în Rusia şi unele mine de cărbune ruseşti sunt exploatate de firme ruso-chineze.

În sfârşit, nu trebuie uitată coincidenţa de concepţii ideologice între cele două ţări. Conducătorii lor împărtăşesc aceeaşi viziune privind Occidentul, şi anume, că acesta din urmă vrea să impună regulile sale şi că nu ţine cont de specificul sistemelor politice chinez şi rus. În China, Vladimir Putin nu este considerat un şef de stat care este tentat în mod periculos de putere, ci din contră, ca un om puternic care conduce ţara sa cu măiestrie.

Proiectul aeronautic arată, astfel, că, încet - încet, China se impune în toate domeniile datorită unui efort de cercetare şi de dezvoltare (C&D) enorm. După cum anunţa raportul «Sciences, technologies et industrie: perspectives 2014 (ştiinţe, tehnnologii şi industrie: perspective 2014)» al OCDE( Organizaţia de cooperare şi de dezvoltare economică), ţările europene membre ale acestei organizaţii nu mai alocă activităţilor de cercetare şi dezvoltare decât 70% din cheltuielile mondiale, în loc de 90% acum zece ani. Pentru prima oară, cheltuielile în acest domeniu ale Chinei (311 de miliarde de dolari) le vor depăşi în acest an pe cele ale celor 28 de ţări ale CE (292 de miliarde de dolari). China va reuşi, chiar după cum arată specialiştii OCDE, să întreacă Statele Unite în anul 2019. Cheltuielile de C&D publice şi private au atins, în 2013, în China, 1,98% din PIB, iar obiectivul este de 2,5% în 2020. Media în OCDE este de 2,4% din PIB. Coreea de Sud este pe locul întâi în ceea ce priveşte dinamismul C&D: 4,36 % din PIB. Statele Unite, Europa şi Japonia sunt în declin. Chiar dacă prima ţară care se află încă pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de brevete depuse, dezvoltarea tehnologiilor de informaţie sau calitatea universităţilor sale, şi unele ţări din Europa (Germania, Austria, Danemarca, etc.) sunt pe cale să atingă obiectivul de 3% din PIB în 2020. Pentru cât timp, însă, în faţa ruloului compresor chinez?