Asociaţia Centrul Român al Energiei (CRE) şi membrii săi salută eforturile Guvernului României şi ale Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene de elaborare şi transmitere către Comisia Europeană a Planului Oficial de Redresare şi Rezilienţă, document ce stabileşte reformele şi investiţiile publice pe care România intenţionează să le pună în aplicare cu sprijinul Mecanismului European de Redresare şi Rezilienţă, conform unui comunicat remis redacţiei.
Considerăm că sectorul energetic românesc este pilonul de stabilitate al economiei naţionale, fără de care dezvoltarea economică sustenabilă şi asigurarea bunăstării cetăţenilor nu pot avea loc. Nu în ultimul rând, un sector energetic solid şi racordat la politicile Europene reprezintă unul din elementele relevanţei României în regiunea Centrală şi Sud-Est Europeană. Astfel, CRE încurajează şi susţine permanent iniţiativele Guvernului României şi ale instituţiilor şi autorităţilor relevante de a elabora măsuri în vederea stabilizării si dezvoltării sectoarelor energetice din România în conformitate cu ţintele europene de energie şi climă, precum şi de menţinerea preţului energiei în limite rezonabile.
Vis-a-vis de dezbaterile aprinse generate de componenta de energie a PNRR, credem că priorităţile privind dezvoltarea reţelelor electrice, a capacităţilor de producere a energiei şi prerogativele care guvernează PNRR şi care vizează redresarea dar mai ales rezilienţa, sunt:
Creşterea şi menţinerea capacităţii în infrastructurile de transport şi distributie a energiei electrice, împreună cu creşterea nivelului de digitalizare, în vederea tranziţiei energetice şi integrării noului val de surse regenerabile de energie.
Dezvoltarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice care să corespundă limitelor de emisii impuse de Taxonomia UE, tendinţelor de descentralizare şi reducere a congestiilor în reţele, toate acestea pentru asigurarea adecvanţei SEN.
Având în vedere faptul că PNRR, împreună cu alte mecanisme şi fonduri ale Uniunii Europene, ar trebui să reprezinte un element vital în realizarea următorului salt tehnologic în sectorul energetic naţional, regretăm faptul că proiectele enunţate în forma oficială a planului naţional de redresare şi rezilienţă nu au fost supuse consultării şi avizării beneficiarilor reali, anume experţilor şi companiilor vizate de însuşi scopul reformelor şi investiţiilor publice. "Desenarea chipului României pe care ne-o dorim" poate rămâne un exerciţiu artistic în lipsa unui plan coerent şi pragmatic de implementare a reformelor şi de asigurare a resursei umane, tehnologice şi de know-how de implementare a investiţiilor.