Creatorii români de soiuri de plante îşi vor putea proteja noile soiuri vegetale la Oficiul Comunitar din momentul aderării României la Uniunea Europeană, potrivit unui proiect de lege adoptat de Guvern în şedinţa din 22 decembrie. Noile reglementări precizează că orice soi protejat prin dreptul comunitar nu mai poate constitui obiectul unui brevet pentru soi naţional. Dacă titularul unui drept naţional pentru un soi dobîndeşte ulterior un drept comunitar, titlul naţional se sus-pendă.
Începînd cu data aderării României la Uniunea Europeană, orice solicitant român poate depune o cerere de protecţie direct la Oficiul Comunitar de Protecţie a Soiurilor sau la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci.
Proiectul de lege stabileşte că, pentru stimularea producţiei agricole, fermierii pot să exploateze, să înmulţească şi să cultive, să obţină recolte pentru folosul propriu, fără a deţine licenţă de la titular, pentru următoarele specii: cartofi, rapiţă, gulie, in pentru ulei, orz, ovăz, orez, mei, secară, grîu comun, grîu, lucernă, mazăre de grădină, trifoi egiptean, trifoi persan, năut, măzăriche.
Excepţie fac soiurile protejate care sînt hibrizi sau soiuri sintetice.
Proiectul modifică Legea nr.255/1998 privind protecţia noilor soiuri de plante, armonizînd legislaţia naţională cu normele comunitare în domeniu. Adoptarea acestui proiect de lege reprezintă îndeplinirea unui angajament asumat în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. România s-a angajat, la Capitolul Agricultură, poziţia 04 Protecţia soiurilor, să transpună în legislaţia naţională dispoziţiile Reglementării 2100/94/CEE pînă la sfîrşitul acestui an.