Creditele neperformante ale băncilor europene - în atenţia FMI şi Băncii Mondiale

Rezolvarea problemelor generate de creditele neperformante (NPL) ale băncilor a fost una dintre temele abordate de reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Băncii Mondiale (BM) în cadrul reuniunii de toamnă a celor două entităţi. Cei prezenţi la lucrările din Washington susţin că soluţionarea NPL, dar şi consolidarea fiscală şi adoptarea unor măsuri structurale ar trebui să constituie principalele preocupări inclusiv ale ţărilor europene - atât cele din zona Euro, cât şi statele emergente.

FMI şi Banca Mondială apreciază că statele lumii ar trebui să folosească perioada de revenire de după criza globală din 2009 ca să facă reforme.

Europa de est este o zonă eterogenă, însă vestea bună constă în faptul că, pentru prima dată după criza globală, toate statele din regiune înregistrează creştere economică, multe chiar peste trei procente, a declarat Poul Thomsen, directorul departamentului european al FMI, precizând, printre altele: "Există un număr tot mai mare de ţări în această regiune în care creşterea economică a fost ridicată timp de mai mulţi ani, rata şomajului este la niveluri sub cele de dinainte de criză şi în care politica fiscală, în lumina revenirii ciclice, a devenit evident prea relaxată. Aceste state necesită ajustări pentru refacerea bufferelor fiscale. Sunt chiar ţări care, în această perioadă de revenire puternică, au deficite nominale în creştere, iar absenţa unor acţiuni ale autorităţilor fiscale din aceste state ar face ca băncile centrale să înăsprească politica monetară mai devreme decât se anticipează în prezent că ar fi nevoie".

Zona euro trebuie să se folosească de redresarea economică "solidă" pentru a adopta reformele care sunt dificil de impus din punct de vedere politic, a afirmat Poul Thomsen, conform Reuters.

Reprezentantul FMI a declarat, vineri, la Washington, că dificultatea cheie cu care se confruntă autorităţile din zona euro este să profite de avantajele redresării robuste pentru a adopta măsurile care sunt dificile din punct de vedere politic: "Acum este momentul ca autorităţile din ţările care au nevoie să-şi construiască spaţiu fiscal să facă asta. Este timpul ca autorităţile de reglementare din ţările în care băncile trebuie să-şi cureţe bilanţurile să înceapă să facă asta. Şi este momentul ca statele care trebuie să facă reforme structurale pentru a-şi majora productivitatea să înceapă să facă asta. Dacă nu acum, atunci când?".

Cea mai importantă provocare pentru statele din Europa de Est este, în opinia FMI, legată de reducerea dramatică, după criza globală, a dinamicii productivităţii muncii. Poul Thomsen a precizat că, fără o creştere a productivităţii alături de măsurile de impulsionare a ofertei de forţă de muncă, actualele ritmuri ridicate de creştere economică nu vor putea fi menţinute fără ca dezechilibrele externe să reapară.

Fondul Monetar Internaţional şi-a revizuit în urcare prognozele privind creşterea economică globală. FMI anticipează o dinamică pozitivă a economiei mondiale de 3,6% în acest an şi de 3,7% în 2018, în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de prognozele anterioare. Tabloul mai optimist privind evoluţiile economice se bazează pe constatarea unei accelerări a creşterii, atât în Asia emergentă, cât şi în SUA, China, Japonia şi Europa. În Europa, revenirea se datorează atât dinamicii economice din statele emergente, cât şi a celei din ţările dezvoltare din zona euro.

În acest context, Maurice Obstfeld, consilier şi director al Departamentului de Cercetare în cadrul FMI, consideră: "Decidenţii de politici ar trebui să folosească momentul. Succesul necesită o abordare multiplă, în contextul necesităţii finalizării şi rafinării importantelor reforme de stabilitate financiară derulate încă de la momentul crizei globale, fără a le slăbi, însă. Reformele structurale necesare diferă de la o ţară la alta, dar toate oferă loc pentru măsuri care îmbunătăţesc rezistenţa economiei la şocuri, o dată cu potenţialul de creştere. Studiile noastre arată că reformele structurale sunt mai uşor de implementat când economia este puternică. Priorităţile pentru o cooperare reciproc avantajoasă includ întărirea sistemului de comerţ global, îmbunătăţirea în continuare a reglementările financiare, reducerea fenomenului de evitare a plăţii taxelor pe plan internaţional şi combaterea foametei şi a bolilor infecţioase. De asemenea, de o importanţă crucială este diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră, înainte de a mai produce alte efecte ireversibile".

Deşi majoritatea statelor lumii se bucură de revenirea economică, ţări din zone emergente şi cu venituri reduse, ale căror economii se bazează pe exportul de materii prime, în special exportatorii de energie, continuă să se confrunte cu provocări.