Creştere fără impulsul creditării

Cam aşa s-ar putea caracteriza în câteva cuvinte ceea ce se întâmplă în economia românească în ultimele 12 luni. Deşi mulţi se arată sceptici atunci când vorbesc despre creştere economică şi chiar - din raţiuni mai mult sau mai puţin politice - ştirea cea mai comentată şi anunţată pe 1 aprilie a fost despre "intrarea în recesiune a României", continui să afirm că economia noastră creşte şi mai mult decât atât, va continua să crească. Sincer, sunt mai îngrijorat despre cât de sustenabilă şi sănătoasă este creşterea care va urma, decât dacă vom avea sau nu un avans al economiei în lunile următoare.

Este adevărat, la nivel european există încă multe incertitudini. Dacă Italia şi Spania se vor confrunta cu probleme economice importante şi o criză financiară brutală, este posibil ca România să fie afectată; dar în acest scenariu moneda euro probabil nu va mai exista până la sfârşitul anului şi atunci recesiunea din ţara noastră ar fi una din problemele minore ale UE şi cetăţenilor din acest spaţiu... Să nu uităm totuşi că 2012 este an electoral în majoritatea ţărilor importante ale lumii şi în consecinţă, determinarea politicienilor de a "ajuta" economiile creşte spectaculos. Aşadar, cel mai probabil autorităţile implicate vor susţine, chiar şi împotriva tuturor presiunilor investitorilor, acele ţări importante aflate în dificultate (Ungaria ar putea fi o excepţie, măcar şi pentru faptul simplu că a sfidat FMI şi organismele financiare internaţionale).

Semnele unei creşteri economice susţinute se văd pe piaţă. Importurile cresc într-un ritm accelerat. Contrar pesimismului reprezentanţilor importatorilor şi exportatorilor sau a vocilor de prima linie din domeniul privat ori din lumea sindicală, datele statistice arată deja o "inflamare" a consumului intern: românii au început să revină în magazine şi să achiziţioneze alimente, bunuri de folosinţă îndelungată, autoturisme. Plictisiţi se pare de prezicerile unei recesiuni şi a "sărăcirii populaţiei", consumatorii - cel puţin cei din marile oraşe, afectaţi în mai mică măsură de austeritatea ultimilor ani - tind să revină la vechile obiceiuri consumeriste. Mai important încă, această revenire a consumului se întâmplă fără ca băncile să fi redeschis puşculiţa creditului pentru consum. În primul rând, instituţiile financiare sunt gestionate destul de "strâns" de la sediile centrale din Europa, acolo unde austeritatea loveşte abia acum cu maximă putere. Aşadar, politicile de risc şi creditare sunt puţin propice creditării pe segmentul retail şi probabil vor rămâne aşa în următoarele luni. În al doilea rând, modificarea normelor de creditare de către BNR a determinat băncile comerciale să îşi ajusteze politicile de creditare, prin scăderea maturităţii şi "mişcarea" către lei. Din acest motiv, numărul clienţilor eligibili s-a redus şi dacă ţinem cont şi de numărul mare al restanţierilor - clienţi care sunt înscrişi în Biroul de Credite - numărul creditelor noi pentru persoane fizice rămâne redus. Cu toate acestea, consumatorii cumpără, iar oferta internă încă nu se poate ajus-ta rapid la un "boom" al cererii...

Pieţele de export ne pot ajuta şi ele, dacă situaţia din UE va rămâne incertă în perioada următoare: consumatorii din principalele ţări partenere ale României sunt îngrijoraţi de scăderea veniturilor lor şi în consecinţă sunt mai atenţi la cheltuielile pe care le fac. Asta înseamnă pentru România oportunităţi mai mari de export, sau altfel spus, potenţialul unei creşteri economice în continuare. Fiind şi în România an electoral, a treia sursă care va genera cheltuieli interne este reprezentată de banii publici. Risipa acestora nu e un factor pozitiv pentru economie pe termen lung, dar în ceea ce priveşte PIB-ul anului 2012, el va fi cu siguranţă "impulsionat" de cheltuielile administraţiei centrale şi a celor locale, după cum data alegerilor este mai apropiată sau mai depărtată în anul 2012...

Dacă este să ne referim şi la factorii de risc privind creşterea economică, aceştia sunt doi: în primul rând, sumele modeste trimise de "căpşunari" acasă, ceea ce afectează în principal puterea de cumpărare în mediul rural. În al doilea rând, agricultura este puţin probabil că va mai înregistra aceeaşi performanţă ca anul trecut. Una peste alta, avem motive puţine să ne temem de scădere economică în acest an în condiţii normale (doar în ipoteza unui faliment sever şi important în cadrul zonei euro), în schimb optimismul consumatorului român se află în revenire puternică, cu sau mai degrabă fără ajutorul băncilor comerciale.