Creşterea TVA a redus viteza de revenire a economiei româneşti

• Interviu cu Sebastian Vlădescu, fost ministru de finanţe

Reporter: Cum apreciaţi actuala situaţie economică a ţării noastre în contextul dificil european?

Sebastian Vlădescu: Recent anunţata majorare, de fapt revenire, a salariilor bugetarilor se poate realiza fără probleme, în două tranşe (8% la jumătatea anului şi 7% la sfârşitul anului), şi trebuie făcută pentru că este una din puţinele formule ca să dăm un impuls consumului.

Am spus-o şi acum două luni, când s-a făcut vorbire prima dată des­pre asta.

Creşterea salariilor nu este o problemă majoră, deoarece cheltuiala bugetară cu salariile rămâne în jurul a 7% din PIB. În plus, există resursa financiară pentru plăţi atât în acest an, cât şi în 2013.

Tot acum două luni am spus că trebuie redus şi CAS-ul la angajator.

Acestea însă nu se pot face fără o creştere a deficitului bugetar, care cred că nu este nefinanţabilă, în condiţiile în care majorarea salariilor face ca deficitul bugetar să fie în zona lui 2,5% din PIB.

Restituirea banilor luaţi "ilegal", după cum zice Curtea Constituţională, trebuie făcută pentru că este o decizie şi trebuie respectată, chiar dacă ne mai costă 0,2% din deficitul bugetar.

Există însă alte zone care sunt îngrijorătoare şi aici mă refer la recenta amnistie fiscală, care, în opinia mea, nu ar fi trebuit făcută (n.r. Camera Deputaţilor a adoptat, la începutul lunii mai, proiectul de lege privind amnistia fiscală pentru circa 300.000 de funcţionari publici obligaţi să returneze sporurile încasate în 2008-2010).

Aici este o problemă, într-adevăr, pentru că, dacă s-a hotărât că acele sporuri sunt ilegal plătite, nu se poate da un impuls ilegalităţii acordând o amnistie pentru ceva care nu ar fi trebuit făcut, mai ales în zona salariilor bugetare şi, mai ales, în zona autorităţilor locale.

De asemenea, recent, am auzit o declaraţie stupefiantă, privind desfiinţarea CASS-ului - care, sper, să fie doar rezultatul deviaţiilor intelectuale electorale ale unor politicieni.

Reporter: Săptămâna trecută, premierul Victor Ponta a anunţat că a deblocat angajările pentru unele ministere.

Sebastian Vlădescu: După trei ani de restricţii, în mod cert există spaţii în zona bugetară care nu sunt acoperite cu personal.

Dar, cred în continuare că există şi spaţii care sunt acoperite excesiv. Dacă avem nevoie de doctori, nu poţi să nu angajezi doctori.

Reporter: Nu este vorba de sistemul medical, ci de angajări în ministere, de exemplu în Ministerul Afacerilor Externe.

Sebastian Vlădescu: Dacă ai nevoie de o sută de diplomaţi, poţi să angajezi o sută de diplomaţi...

Vom vedea de câte angajări este vorba; dacă sunt 1000 - 2000 de oameni, nu este nimic dramatic, mai ales dacă se face în paralel cu o continuare a programului de reaşezare a posturilor în sectorul bugetar.

Diminuarea posturilor în sectorul bugetar, în principiu, ar trebui să continue, dar, teoretic, în condiţiile de acum ridică o problemă: reduci în sectorul bugetar şi creezi şomaj, dar atunci cu ce-l compensezi?

Dacă am avea cerere în sectorul privat, atunci decizia ar fi 100% bună. Dar când nu există aşa ceva, determini o cheltuială suplimentară, generată de ajutorul de şomaj şi ai o problemă de creştere a şomajului.

Sunt ţări, de exemplu, care decid: "Nu mai mărim salariile, dar nu mai concediem, ca să avem oameni în sistem".

În concluzie, cred că nu avem risc sistemic dacă ne limităm la revenirea salariilor în două tranşe şi nu mai operăm alte majorări în 2013.

Reporter: Premierul Victor Ponta a declarat, recent, că are în vedere pentru 2013 introducerea cotelor diferenţiate de impozitare pe salariu, reducerea CAS-ului la angajator cu 5 procente şi aplicarea unei TVA diferenţiată la produsele agro-alimentare. Cum comentaţi?

Sebastian Vlădescu: Părerea mea este că aplicarea a ceea ce scrie în programul USL nu este posibilă.

Reducerea CAS, trecerea la cote diferenţiate cu cotă marginală de 16%, fără să discuţi de globalizare, şi introducerea unei TVA diferenţiate şi, suplimentar, să mai existe şi un potenţial diferend în coaliţie legat de CAS, în mod evident sunt elemente care nu vor face bugetul funcţional în anul 2013.

Un buget făcut cu toate aceste reduceri de taxe şi cu un nou sistem de taxare (se vorbea despre o reducere a impozitului pentru IMM-uri, o taxare diferenţiată a întreprinderilor în funcţie de mărime, pe modelul Francois Hollande, deductibilităţi etc), în opinia mea, nu este funcţional.

Pentru că, pe partea de venituri, lipsesc, consistent, undeva între 2 şi 3% din PIB, care nu văd cum ar putea fi compensate printr-o mai bună colectare, prin lupta cu evaziunea fiscală, redistribuirea cheltuielilor etc.

Din acest punct de vedere, bugetul pentru 2013 este, astăzi, incert.

Din iunie ar trebui creionat bugetul pe anul vitor şi nu am idee pe ce bază vor lucra experţii: vor folosi o variantă de buget cu actualul sistem de taxe şi impozite sau o variantă de buget cu viitorul sistem de taxe şi impozite ori o variantă de buget în care se ţine cont de dorinţele potenţiale ale tuturor partidelor.

Reporter: Victor Ponta a vorbit recent despre acest sistem de taxe din 2013.

Sebastian Vlădescu: Premierul, la două săptămâni de când a fost numit, poate să vorbească despre intenţiile lui privind bugetul anului 2013. El face propuneri şi nu este meseria domniei sale să spună dacă e sustenabil sau nu ceea ce declară. Acest lucru trebuie făcut de experţii din ministerele competente.

În ultima perioadă, am auzit unele declaraţii din partea unor miniştri care sună foarte plăcut pentru poporul român, dar, din punct de vedere al capacităţii reale de a le implementa, ca să fiu amabil, sunt foarte optimiste.

Nu trebuie să uităm că este o perioadă, totuşi, destul de confuză, pentru că se suprapune un nou premier, cu o campanie electorală, pentru un Guvern despre al cărui premier nu ştim cine va fi şi care va fi programul lui.

Astăzi, în afară de estimări vis-B-vis de rezultatul alegerilor că USL va fi marele câştigător, nu avem vreo certitudine.

Declaraţiile lui Victor Ponta sunt, în momentul de faţă, între declaraţiile unui prim-ministru şi cele ale unui preşedinte de partid în campanie electorală. Este foarte greu, în două săptămâni, să se separe de cele două funcţii.

Reporter: Victor Ponta a spus că este conştient că aceste cheltuieli vor avea efect negativ asupra bugetului, dar vor fi acoperite prin restrângeri de cheltuieli, inclusiv ale Fondului de rezervă.

Sebastian Vlădescu: Am înţeles că, de fapt, nu va mai exista cheltuiala cu transferuri prin Fondul de Rezervă şi, în consecinţă, vor exista nişte bani disponibili.

Această cheltuială a fost cea mai mare în 2008, aproape un miliard de euro. Acum, este mult mai mică, sub 200 - 300 de milioane de euro.

Ideea în sine de a nu mai transfera bani prin Fondul de Rezervă este remarcabilă şi sper să fie primul premier care o pune în practică.

Fiecare prim - ministru care a venit la conducerea Guvernului l-a acuzat pe predecesorul său că a aruncat bani, politic, prin Fondul de Rezervă, însă, după aceea, primul lucru pe care l-a făcut a fost să acorde bani politici prin acest fond.

Deci, o astfel de decizie a primului ministru care este şi preşedintele principalului partid - PSD -, de a nu mai distribui bani prin Fondul de Rezervă, mi se pare remarcabilă şi o aştept cu mare plăcere.

Reporter: FMI a recunoscut, în luna martie a acestui an, că măsurile de austeritate aplicate în România au întârziat revenirea economiei. Care este părerea dumneavoastră?

Sebastian Vlădescu: Una din greşeli a fost creşterea TVA. Dar nu este vorba de FMI, ci de un ministru de Finanţe (n.r. Sebastian Vlădescu), care a fost de acord cu o astfel de tâmpenie împotriva voinţei lui, pentru că politicienii nu au vrut altceva în acel moment şi nu a putut să ia o altă decizie.

E adevărat că majorarea TVA a redus viteza de revenire a economiei româneşti. Am spus acest lucru încă din ziua în care am ieşit la televizor şi am anunţat această măsură.

Dar nu putem să spunem că toate măsurile de austeritate au întârziat revenirea economiei. Au fost decizii care este bine că s-au luat şi care ne-au asigurat un echilibru, trebuiau luate şi alte măsuri de austeritate ca să ducem echilibrul mai departe. Pot să vă spun că dezechilibrul Fondului de Pensii este, în continuare, extrem de solid, iar toate măsurile de creşteri pe care le anunţă autorităţile şi politicienii riscă să ducă iar cheltuielile sociale în PIB, în jurul a 13 - 14%, care, într-un buget de 32 - 33% din venituri este nesustenabil.

Reporter: În ceea ce priveşte privatizarea companiilor energetice, înţeleg că sunteţi de acord cu FMI, că trebuie făcute cât mai repede.

Sebastian Vlădescu: Da, eu cred că trebuie vândute repede, pentru că nu suntem capabili să le administrăm. Am dovedit-o 20 de ani că nu putem să o facem, iar povestea cu managementul privat poate să funcţioneze la Hidroelectrica şi la Nuclearelectrica pentru că nu au nevoie de lichidităţi, dar toate celelalte companii au nevoie de investiţii.

Reporter: Ce ne puteţi spune despre evoluţia cursului?

Sebastian Vlădescu: În mod cert, vor exista paliere de rezistenţă în acest an, dar nu pot să spun care ar fi acestea.

E atât de multă fluiditate pe piaţa externă încât este greu să spui că o ţară ca România poate singură să reziste. Polonia are nişte variaţii mai grave decât ale României, într-o economie mai solidă decât a noastră.

În condiţii normale, Banca Naţională rezistă. Şi cursul va rezista în nişte limite rezonabile.

Reporter: Cum credeţi că va evolua situaţia economică europeană în contextul crizei?

Sebastian Vlădescu: Situaţia este extrem de dificilă, ezitarea Greciei de a continua reformele şi ezitarea poporului grec de a-şi asuma reformele creează o problemă la nivelul întregii Europe.

Părerea mea este că Grecia ar trebui să îşi asume şi să cheltuiască mai puţin.

Reporter: Se vorbeşte că după Grecia, urmează alte ţări, Portugalia, Spania etc.

Sebastian Vlădescu: Grecia este importantă pentru că se vede şi este un semnal, însă Spania este o problemă gravă.

Dificultatea maximă cu care se confruntă atât spaniolii, cât şi grecii şi, într-o oarecare măsură, şi românii, constă în lipsa de resursă de creştere economică.

Problema Spaniei este că nu mai are din ce să crească.

În Spania, astăzi, poţi să reduci cheltuielile în nişte limite, dacă vrei, însă nu mai ai unde să creezi locuri de muncă.

Cele două domenii de bază - turismul şi agricultura - rămân, însă nu poţi să ai creşteri majore aici ca să speri să compensezi ce ai pierdut în real-estate, care este extrem de consistent, sau în infrastructură.

Pentru că Spania are o problemă de supra-infrastructură, a construit atât de mult, mai ales cu bani europeni, încât acum nu prea mai are unde să construiască. Ar trebui să facă autostradă peste autostradă sau staţie de epurare lângă staţie de epurare.

Aceasta este problema cea mare a spaniolilor - nu au motor de creştere. Cu acelaşi lucru ne confruntăm şi noi, românii. Dacă trăim cu iluzia că ne vom dezvolta doar din fonduri europene, acesta este un vis.

Nu poţi să îţi bazezi creşterea economică doar pe fondurile de la UE, pentru că, chiar dacă le-ai absorbi pe toate, trebuie să ai o resursă proprie internă.

Iar singura noastră resursă internă în momentul de faţă, după părerea mea, sunt resursele naturale, unde intră şi agricultura. Aici ar trebui noi să ne focusăm.

Reporter: Care este opinia dumneavoastră cu privire la situaţia băncilor greceşti în România?

Sebastian Vlădescu: Dacă nu se rezolvă situaţia, băncile greceşti în România se vor confrunta cu problemele băncilor mamă din Grecia. Nu fiecare bancă în sine va avea o problemă rapid, dar pe termen lung, 12-17% din sistemul nostru, cât este capitalul grecesc în ţara noastră, ar putea să aibă o problemă majoră.