Produsele care reprezintă inovaţii româneşti ar trebui să fie puse pe piaţa noastră, iar Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) ar trebui să facă un inventar al acestora, este de părere Cristian Pârvan, secretar general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Afimaţiile domniei sale vin în contextul în care ministrul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a declarat, ieri, că fondurile alocate prin noul cadru financiar multianual pentru start-up-uri şi noile tehnologii trebuie să fie într-o valoare mai mare, pentru ca inovarea să rămână în Europa.
În plus, reprezentantul AOAR consideră că integrarea europeană, în ceea ce priveşte fabricarea de noi produse care să fie puse pe piaţă este esenţială, întrucât "dincolo de permanenta cerere de convergenţă, dacă nu consolidăm şi partea de producţie, consolidarea bancară nu va ajuta".
Domnul Pârvan ne-a declarat, ieri: "Am spus de atâtea ori că, măcar, inovarea pe care o avem ar trebui valorificată în ţară. Ideea ministrului Oprea este foarte bună, dar în primul rând, ministerul de resort ar trebui să facă o investigaţie şi să iniţieze măsuri prin care să folosim, să punem pe piaţă măcar ceea ce se inovează în România. Trebuie să facem un inventar şi să vedem de ce nu folosim în România aceste lucruri deja inventate, care sunt ignorate. Până să ne apucăm să investim nu ştiu ce bani în nu ştiu ce proiecte care vor urma (ceea ce trebuie, de asemenea, făcut şi este foarte bine să se facă), hai să folosim ceea ce avem în ţară şi nu foloseşte nimeni. Spre exemplu, primarul Capitalei cumpără tramvaie din import, când le-am putea fabrica în ţară, iar la Braşov, producători români lucrează la proiecte de parcări automate. Nu ne interesează proiectele acestea? Eu spun că da".
Cristian Pârvan a amintit şi despre schemele de ajutor de stat, domnia sa fiind de părere că ar trebui să se inventarieze proiectele europene şi să ne integrăm.
Secretarul general al AOAR a subliniat că un bun exemplu în acest sens este reprezentat de "Battery Alliance", care îşi propune să facă o producţie europeană de baterii, în condiţiile în care stocarea de energie a devenit o prioritate mondială şi astfel să ajungem să fabricăm împreună cu celelalte state din UE o gamă cât mai largă de produse pentru care fiecare ţară să producă unele componente.
În concluzie, primul pas este să valorificăm ceea ce avem pentru că acest lucru le dă încredere şi investitorilor că au un sprijin şi că cineva acordă atenţie invenţiilor lor, verifică şi pune pe piaţă, aceasta fiind şi o condiţie ca un produs să poată fi vândut, "pentru că, dacă nu îl pui pe piaţa ta, pe piaţa internă, cine să îţi cumpere?", a conchis domnia sa.
• Ştefan-Radu Oprea: "Economia europeană poate să crească prin investiţiile în proiectele de coeziune"
Ştefan-Radu Oprea a mai afirmat, citat de Agerpres: "Ca ministru al Mediului de Afaceri, răspund direct de ceea se înseamnă investiţii străine directe. Invest România este o direcţie din cadrul ministerului şi atunci când vorbesc des-pre investiţii întotdeauna mă gândesc la felul în care încercăm să atragem cele mai bune investiţii pentru România şi care ne ajută în sectoarele-cheie şi cele care sunt orientate spre export. Aici fac legătura cu Schema de ajutor de stat, un mecanism european care vine să reducă decalajele între diversele zone ale Europei şi care îmi doresc să fie din ce în ce mai prezent ca valoare în partea de nou cadru financiar multianual. În acelaşi timp, îmi doresc ca, în noul cadru financiar multianual, fondurile destinate start-up-urilor, fondurile care sunt destinate noilor tehnologii, să fie într-o valoa-re mai mare, astfel încât inovarea să rămână în Europa".
Totodată, ministrul de resort a mai precizat că inegalităţile din lumea modernă reprezintă cel mai mare pericol în domenii de activitate, precum social sau economic.
Oficialul guvernamental a explicat: "Mărturisesc, de la bun început, că am fost implicat în acest subiect, în calitate de senator şi am participat în Parlamentul European la toate dezbaterile din ultimii ani referitoare la Semestrul European. Mă bucur că acest mecanism capătă o mai mare importanţă şi că statele membre sunt, într-adevăr, din ce în ce mai implicate. În orice discuţie trebuie să plecăm de la principii, de la valori. Inegalităţile de astăzi din lumea modernă reprezintă cel mai mare pericol pe care îl vedem cu toţii în toate domeniile de activitate: social, economic etc. Răs-punsul, politicile publice pe care Uniunea Europeană le-a dat, a fost cel al coeziunii, ceea ce înseamnă că sprijinim zonele sau ţările care, din punct de vedere economic şi social, sunt mai puţin dezvoltate, pentru a reuşi să ajungem la acelaşi nivel". Domnia sa a punctat că economia europeană poate să crească prin intermediul mecanismului de investiţii în proiectele de coeziune.
Demnitarul a adăugat: "Este o amplă dezbatere între ceea ce înseamnă astăzi politicile de coeziune şi vorbesc, de asemenea, şi despre fondurile pentru agricultură şi politicile agricole comune. V-aş aduce aminte un lucru pe care comisarul european Gunther Oettinger îl repetă adeseori şi care spune în felul următor: «Orice euro investit în economiile din Europa de Est aduce imediat 0,7-0,75 eurocenţi înapoi în economiile din Vest». În runda a doua, acest câştig merge spre 0,85 eurocenţi, aproape 0,9 eurocenţi dintr-un euro investit. Acesta este un mesaj foarte clar pentru statele net contributoare. Economia europeană poate să crească prin acest mecanism al investiţiilor în proiectele de coeziune".
Ştefan-Radu Oprea a participat, ieri, alături de vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, şi vice-prim ministrul României, Viorel Ştefan, la conferinţa "Coordonarea politicilor economice la nivelul UE, un rol reînnoit pentru Semestrul European", organizată în marja deţinerii de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.