Creşterea numărului de turişti care au vizitat Germania ar fi fost mai mare de 1,4%, cât s-a înregistrat anul trecut, dacă nu existau atentate, potrivit directorului de marketing la Organizaţiei Germane pentru Turism (DZT), Cristian Sallai.
Acesta a mai precizat că deocamdată Germania a fost ferită de o scădere mare, aşa cum s-a întâmplat în Franţa.
Reprezentantul DZT a mai adăugat că turiştii români sunt foarte puţin afectaţi de evenimentele tragice de aici.
Turiştii din pieţele tradiţionale ca Elveţia, Franţa, nu au renunţat nici ei la Germania, dar în schimbul oraşelor mari optează pentru oraşe mai mici, pe care le consideră mai ferite, mai sigure, potrivit domnului Cristian Sallai.
Printre provocările actuale din turism, reprezentantul DZT a enumerate instabilitatea economică, Europa la răscruce, insecuritatea geopolitică, războaiele şi sancţiunile, izolaţionismul şi protecţionismul, siguranţa şi libertatea de călătorie.
Ambasadorul Germaniei, Cord Meier-Klodt consideră că nicio destinaţie nu este 100% sigură, iar cel mai bun mod de a atrage turişti într-o ţară este aducerea lor la evenimente. Astfel, turiştii se pot bucura de ceea ce îi interesează, dar pot descoperi stilul de viaţă, cultura şi tot ceea ce are de oferit o destinaţie, a mai precizat Excelenţa sa.
Conform celor mai recente date ale Institutului Federal de Statistică, în 2016 Germania a înregistrat peste 880.000 de înnoptări ale turiştilor români şi o creştere procentuală de 10,1% faţă de anul anterior, când s-au înregistrat 801.705 înnoptări.
Cu o cotă de piaţă de 12%, Germania este pe locul al doilea ca destinaţie din Europa, pentru turiştii români. Regiunea Bavariei (26,7%), Baden-Wruttemberg (19,4%) şi Hessen (14,7) se numără printre zonele preferate.
Conform celor mai recente analize realizate de IPK International World Travel Monitor, în fruntea clasamentului celor mai populare destinaţii turistice pentru europeni se află Spania care a înregistrat o creştere de 10%, Germania, cu 53,7 milioane de excursii organizate din Europa, iar Franţă rămâne pe locul al treilea, în ciuda scăderii cu 4% a călătoriilor organizate în ţară. Urmatoarele în topul destinaţiilor preferate de turiştii europeni sunt Italia şi Austria.
Având în vedere numărul de turişti cazaţi pe teritoriul german, ţara noastră a avut una dintre cele mai mari creşteri faţă de ţările din regiune, potrivit datelor DZT.
Turiştii autohtoni preferă sejururile lungi, de peste 4 zile şi au, în medie, un buget zilnic de aproximativ 64 euro, care reprezintă cheltuielile măsurabile de transport şi cazare, conform reprezentanţilor organizaţiei.
Numărul turiştilor români care preferă să călătorească cu avionul este de 19%, însă este în creştere. În continuare cei mai mulţi români aleg să meargă cu maşina, 69%, iar cu autocarul doare 10%.
Conform statisticilor, turiştii îşi planifică din timp vacanţele (57%) şi aleg în continuare să îşi rezerve vacanţele prin intermediul agenţiilor de turism (31% din total).
În ceea ce priveşte scopul călătoriei, datele DZT arată că 44% dintre turiştii români îşi petrec vacanţa în Germania, în timp ce 29% vin în interes de serviciu. Majoritatea turiştilor care aleg Germania ca destinaţie turistică fac parte din generaţia tânără, cu vârste cuprinse între 15-34 de ani (49%), iar numărul turiştilor de peste 55 de ani reprezintă 27% din totalul celor care vizitează Germania.
Europa rămâne cea mai puternică piaţă - sursa de turişti care aleg să îşi petreacă vacanţele pe teritoriul german, cu o cotă de piaţă de 73,7% şi o creştere faţă de anul anterior de 1,9%. Este urmată de SUA (creştere de 2,5%) şi continentul asiatic care a înregistrat o uşoară scădere de 1,1%.
Pe baza analizei realizate de UNWTO şi de centrul de monitorizare IPK International World Travel Monitor, având în vedere situaţia geopolitică actuală, previziunile pentru anul 2017 arată o creştere cuprinsă între 0% şi 2% a turismului de incoming în Germania.
Europenii au cheltuit în 2016 în jur de 31,4 milioane euro în timpul şederii în Germania, la acest total fiind inclus transportul, cazarea, masa, cumpărăturile etc.