Criza bugetară ar putea duce la creşterea dobânzilor

Problemele actuale ale Guvernului cu reducerea cheltuielilor în sistemul bugetar amplifică riscurile băncilor, care, după ce au fost forţate să scadă dobânzile la credite în ton cu dobânda de referinţă, acum cer dobânzi mai mari pentru titlurile de stat sau chiar la creditele pentru populaţie şi companii, în condiţiile în care bancherii consideră că randamentele au atins deja nivelul de jos.

"Am anticipat că dobânzile scad şi am investit într-o gamă mai largă de produse, nu numai aici în România. Trebuie să ne adaptăm la un mediu cu dobânzi reduse. A avea dobânzi reduse ne va afecta veniturile, în principal prin reducerea veniturilor din plasamentele în titluri guvernamentale", a declarat Dominic Bruynseels, preşedintele executiv al BCR.

El a precizat că banca încă mai beneficiază de pe urma acestor dobânzi ridicate la titlurile de stat, întrucât majoritatea portofoliului a fost realizat în ultimii doi ani.

Bancherii spun că nu mai e loc de scădere a dobânzilor la credite, iar ris-curile tot mai mari de neplată ar putea chiar să ducă la majorări. "Consider că dobânzile la credite au atins deja limita inferioară şi nu prea mai există loc de scădere, ţinând cont şi de faptul că acum, din cauza crizei, s-a redus competiţia între bănci", adaugă preşedintele BCR.

Dobânda medie la creditele în lei ajungea, la sfârşitul lunii martie, la circa 12,5% pe an, faţă de 16% în decembrie, în timp ce bonificaţiile la depozite coborâseră la 7,25% pe an, puţin peste dobânda - cheie stabilită de banca centrală. Cu toate acestea, în ultimele luni băncile au început să promoveze credite ipotecare şi chiar de consum în lei cu dobânzi care au coborât sub 10%, mai exact cu 3-4 puncte peste dobânda de referinţă a BNR, aşa cum anticipa guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Îngrijorările privind reformele fiscale locale ar putea limita probabilitatea unei scăderi semnificative a randamentelor, cel puţin pe termen scurt, sunt de părere analiştii ING Bank, care cred că MF se aşteaptă la o îmbunătăţire a pieţei pentru titluri de stat, în linie cu dinamica pieţelor regionale.

"În ciuda aşteptărilor noastre, Ministerul Finanţelor a respins joi toate ofertele primite în cadrul licitaţiei pentru titluri de stat cu scadenţa la 3 ani. Aceasta a fost a doua licitaţie de obligaţiuni eşuată, deşi MF a acceptat să plătească randamente mai mari (cu 60pb) la licitaţia de certificate de trezorerie 6M de la începutul săptămânii", a spus Vlad Muscalu, economist în cadrul ING Bank.

Două oferte de titluri de stat refuzate sunt un semnal puternic că băncile au crescut pretenţiile, în condiţiile în care şi-au redus consistent dobânzile la credite.

Ministerul Finanţelor a respins toate ofertele primite de la bănci pentru obligaţiunile de stat cu scadenţa la trei ani scoase la vânzare joi, considerând randamentele solicitate ca fiind prea ridicate. Volumul total al cererii din partea băncilor s-a ridicat la 1,24 miliarde de lei, în condiţiile în care statul îşi propusese să strângă de pe piaţă 900 de milioane de lei.

"La următoarea licitaţie de titluri de stat pe 7 ani se poate ca randamentele oferite să se situeze confortabil peste nivelul precedent, de 7,09%. Aşadar, pentru moment, este posibil să asistăm la încă o licitaţie eşuată", mai spun analiştii ING Bank.