Criza energiei din Europa se adânceşte

Preţurile energiei electrice din Europa au crescut ieri până la noi recorduri, evolu ie care reflectă problemele de aprovizionare cu gazele naturale folosite pentru alimentarea centralelor electrice, într-un moment în care Rusia reduce livrările de profil, informează Bloomberg.

O scădere a producţiei centralelor nucleare, precum şi generarea scăzută de energie eoliană şi hidro au exacerbat problemele de pe pia ă.

"Dacă Rusia întrerupe livrările, s-ar putea să nu fie suficient gaz pentru acoperirea cererii, iar atunci vom asista la o raţionalizare", spune, potrivit Bloomberg Television, Annegret Groebel, preşedintele Consiliului European de Reglementare a Energiei, men ionând: "Penele de curent pot fi evitate, dar, desigur, e nevoie de multă muncă pregătitoare (n.r. pentru aprovizionare) pe care o facem în prezent".

Preţul de referinţă al energiei electrice germane a crescut cu până la 6,6% ieri, la un record de 455 de euro pe megawatt-oră la Bursa Europeană de Energie. Contractul pentru energia franceză a urcat cu până la 7,8%, ajungând pentru prima dată la 622 de euro, conform Bloomberg.

Valurile de căldură din această vară au intensificat cererea de energie. Franţa se află într-o situaţie deosebit de gravă, deoarece mai mult de jumătate din flota sa nucleară este închisă pentru lucrări întreţinere. În mod normal, Fran a exportă energie, dar anul acesta a devenit importator net, subliniază Bloomberg.

"Producţia de energie nucleară aflată la un nivel minim istoric, precum i produc ia hidro scăzută din Europa lasă un deficit de aprovizionare care poate fi acoperit numai cu surse precum cărbunele şi gazul", declară Patricio Alvarez, analist la Bloomberg Intelligence, men ionând: "Acest lucru se adaugă cererii mari de gaze într-un moment de reducere a ofertei din Rusia".

• IEA: "Producţia mondială de petrol a depăşit nivelul maxim atins înainte de pandemie"

Valurile de caniculă şi majorarea preţurilor gazelor naturale au dus la creşterea utilizării petrolului pentru producţia de electricitate, a estimat ieri Agenţia Internaţională a Energiei (IEA), care a avertizat însă că această creştere marchează slăbiciunile apărute în economiile ameninţate de recesiune, informează Reuters.

"Preţurile gazelor naturale şi electricitate au crescut până la noi valori record, ceea ce a stimulat tranziţia de la gaze la petrol în unele ţări", a subliniat Agenţia cu sediul la Paris, în cel mai nou raport lunar, în care şi-a îmbunătăţit estimările privind cererea mondială de petrol în 2022 până la 2,1 milioane de barili pe zi, cu 380.000 de barili pe zi mai mult decât estima în luna iunie.

"Însă, aceste câştiguri extraordinare, concentrate excesiv în Orientul Mijlociu şi Europa, maschează slăbiciuni relative în alte sectoare", a avertizat IEA, potrivit Agerpres.

Agenţia menţionează în special reducerea utilizării de combustibili în transportul rutier al ţărilor dezvoltate şi încetinirea creşterii economice la final de an, printre factorii care sugerează o contracţie a cererii de petrol în a doua jumătate a acestui an.

Pe partea de producţie, IEA susţine că în luna iulie producţia mondială de petrol a depăşit nivelul maxim atins înainte de pandemie, ca urmare a unei producţii peste aşteptări a Rusiei, care a ajuns la aproape 10,8 milioane de barili pe zi, pe fondul unor exporturi robuste spre Asia. Potrivit IEA, pentru prima dată în istorie, China a depăşit Europa în calitate de principală destinaţie pentru ţiţeiul rusesc.

Cu toate acestea, IEA prognozează că producţia de petrol a Rusiei va scădea cu aproximativ 20% la începutul anului următor, când embargoul la import anunţat de Uniunea Europeană ar urma să intre pe deplin în vigoare. Agenţia se aşteaptă ca producţia de petrol a Rusiei să se diminueze cu aproape două milioane de barili pe zi la începutul lui 2023.

De asemenea, Agenţia Internaţională a Energiei consideră că este puţin probabil ca alianţa OPEC+ să îşi majoreze producţia în lunile următoare pentru că dispune de capacităţi de rezervă limitate. La ultima sa reuniune ministerială, OPEC+ a decis doar o majorare "simbolică" a producţiei, cu 100.000 de barili pe zi, începând din luna septembrie, în pofida apelului lansat de preşedintele SUA, Joe Biden către Arabia Saudită, liderul de facto al organizaţiei, pentru a pompa mai mult petrol pe piaţă.