CU TRANZACŢII DE 3,5 MILIARDE EURO, ÎN 2015 ŞI 2016 PeliFilip: "Ţara noastră - pe primul loc în Europa Centrală şi de Est la vânzarea de credite neperformante"

Tranzacţiile cu creditete neperformante au intrat şi mai mult în atenţia investitorilor, începând din anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a noilor reguli prudenţiale solicitate de standandele internaţionale Basel III, precum şi de unele reglementări europene, susţin specialiştii de la PeliFilip.

Aceştia arată că ţara noastră s-a situat pe primul loc în Europa Centrală şi de Est în privinţa vânzărilor de portofolii de credite neperformante (NPL), înregistrând tranzacţii în valoare de 3,5 miliarde de euro în 2015 şi 2016. Având în vedere că încă mai sunt bănci mari româneşti care au o rată a NPL de peste 10%, asteptările pieţei sunt ca tranzacţiile de vânzare de portofolii de credite să continue şi în perioada următoare.

Sursele citate arată: "Modificările relativ recente din legislaţia românească, aduse de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile (...) ar putea influenţa structurarea acestor tranzacţii în viitor. Deşi OUG 52/2016 viza, printre altele, asigurarea unei discipline a activităţii de recuperare de creanţe în contextul boom-ului de vânzări de credite neperformante, anumite modificări aduse de acesta au generat neclarităţi în piaţă. Astfel, în urma acestor modificări legislative, transferul creditelor neperformante va fi tratat diferit în funcţie de debitor (credite oferite sectorului corporate sau consumatorilor), scopul împrumutului (credite referitoare la imobile sau nu), data încheierii contractului (credite contractate înainte sau după intrarea în vigoare a OUG 52/2016)".

Prima problemă remarcată, mai spun cei de la PeliFilip, este că, "deşi OUG 52/2016 viza numai reglementarea contractelor de credit oferite consumatorilor, aceasta a adus şi o modificare a Legii 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu implicaţii în privinţa cesiunii portofoliilor de credite oferite sectorului corporate. Potrivit dispoziţiilor Legii 93/2009, numai entităţile reglementate (precum instituţiile de credit şi instituţiile financiare nebancare) pot desfăşura activităţi de creditare cu titlu profesional. Înainte de intrarea în vigoare a OUG 52 (...), principala excepţie de la această regulă era că portofoliile de credite încadrate în categoria pierdere, conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, puteau fi transferate şi către entităţi nereglementate".

Noua modificare a dat naştere la semne de întrebare cu privire la posibilitatea entităţilor nereglementate de a achiziţiona în continuare portofolii de credite încadrate în categoria pierdere, apreciază PeliFilip, menţionând: "Având în vedere regula potrivit căreia activităţile de creditare pot fi desfăşurate cu titlu profesional numai de către entităţi reglementate, se pune întrebarea dacă achiziţia de portofolii de credite încadrate în categoria pierdere constituie sau nu o astfel de activitate de creditare cu titlu profesional, Banca Naţională a României (BNR) fiind singura autoritate competentă să decidă dacă o anumită activitate poate fi calificată ca fiind activitate de creditare cu titlu profesional. În ianuarie 2017, BNR a emis un comunicat de presă prin care a oferit interpretarea sa cu privire la această modificare legislativă. Potrivit opiniei acesteia, în ciuda abrogării dispoziţiilor referitoare la transferul portofoliilor de credite, preluarea de credite încadrate în categoria pierdere conform reglementărilor în materia clasificării creditelor, precum şi operaţiunile desfăşurate pentru recuperarea sumelor datorate aferente, nu reprezintă activitate de creditare cu titlu profesional şi, prin urmare, poate fi realizată şi de alte persoane decât creditorii profesionişti. Această intervenţie a BNR oferă un oarecare confort entităţilor nereglementate stabilind o interpretare de principiu în privinţa achiziţiei de portofolii de credite încadrate în categoria pierdere. Cu toate acestea, comunicatul BNR pare să sugereze că activitatea derulată de achizitor în legatură cu creditele achiziţionate va trebui totuşi analizată de la caz la caz pentru a determina dacă are sau nu caracteristicile activităţii de creditare cu titlu profesional. În lumina interpretării BNR, considerăm că acţiunile de declarare a scadenţei anticipate a creditului sau iniţierea formalităţilor de executare silită post-achiziţie s-ar afla în afara activităţilor de creditare cu titlu profesional. Nu acelaşi lucru s-ar putea spune însă despre continuarea încasării principalului, a dobânzii sau a comisioanelor la datele scadente post-achiziţie, în conformitate cu termenii contractuali iniţiali ai împrumutului, cu privire la care se poate argumenta că ar reprezenta activităţi de creditare cu titlu profesional, care, astfel, ar putea fi desfăşurate doar de către entităţi reglementate.

Printre altele, avocaţii de la PeliFilip mai spun că noile reglementări cu privire la contracte de credit în legătură cu imobile, inclusiv cele cu privire la cesiune, nu se aplică şi contractelor în curs de derulare la data intrării în vigoare a OUG 52/2016. Sursele citate apreciază: "Aceasta înseamnă că, în principiu, transferului unui portofoliu de astfel de credite i se va aplica regimul general cu privire la cesiune, şi anume interpretarea BNR a Legii 93/2009 prezentată mai sus. Astfel, aceste credite vor putea fi cumpărate de către orice entitate reglementată sau orice entitate nereglementată, nu numai de către entităţile care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe.

În privinţa contractelor clasice de credit pentru consumatori, însă, aplicabilitatea noilor reglementări nu este limitată doar la contractele care sunt încheiate după intrarea în vigoare a modificărilor. Astfel, transferul unor astfel de credite chiar acordate anterior noilor reglementări, se va putea face numai cu respectarea dispoziţiilor în vigoare la data transferului, adică numai către entităţi reglementate sau entităţi nereglementate care desfăşoară activitatea de recuperare de creanţe. Aşadar, în funcţie de criteriile prezentate mai sus, vor putea varia în cadrul unei tranzacţii de achiziţie de credite neperformante entitatea care poate cumpăra respectivele credite, condiţiile în care se poate face achiziţia şi chiar definiţia creditului neperformant. Aceste aspecte vor duce la eforturi suplimentare de structurare a tranzacţiei, în cazul în care se vizează achiziţia unui portofoliu divers de creanţe".