CULMEA SPORURILOR LA BUGETARI Despues de las vacaciones

Peste 400.000 de angajaţi din administraţia publică locală au încasat, timp de doi ani, drepturi salariale care exced cadrul legal în valoare de două milioane de euro, potrivit secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP), Gheorghe Gherghina.

"Curtea de Conturi a identificat 235.000 de salariaţi din autorităţile locale care au luat drepturi pe lângă lege, în anul 2008. La sfârşitul lui 2009 erau deja circa 400.000 de salariaţi care beneficiaseră de drepturi pe lângă cele prevăzute de lege", a explicat domnul Gherghina.

Cu toate că, în medie, suma ce revine pe salariat este destul de mică, de circa 5 euro/salariat, unele sporuri sunt de-a dreptul hilare, precum sporul pentru îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, sporul de refacere după concediu de odihnă, indemnizaţii de hrană, spor pentru relaţii cu publicul sau spor pentru ţinută. De aceste sporuri exagerate s-au bucurat atât demnitarii, cât şi personalul public angajat sau personalul contractant, respectiv cu contracte în colaborare.

Valentin Mocanu, secretarul de stat în Ministerul Muncii, a declarat, ieri, că drepturile băneşti au fost acordate pe baza unor dispoziţii ale ordonatorilor principali de credite, ale primarilor, ale consiliilor locale sau consiliilor judeţene, prin aplicarea unor prevederi ale contractelor colective de muncă.

• Cheltuielile bugetare depăşesc cu mult nivelul pe care ni-l permitem

Cheltuielile bugetare sunt cu mult peste nivelul pe care statul şi-l poate permite pentru a asigura sustenabilitate pe termen mediu şi lung, motiv pentru care ducem lipsă de bani pentru investiţii, a recunoscut, ieri, ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu.

"Este evident că în România cheltuiala bugetară depăşeşte ceea ce ne putem permite. O cheltuială excesivă în acest domeniu (cheltuieli sociale, cheltuieli cu salariile bugetarilor), în condiţiile în care deficitul bugetar e limitat, ne împiedică să realizăm investiţii în infrastructura, agricultura, sistemul sanitar, educaţia, precum şi ale sectoare importante ale economiei", a explicat Vlădescu.

Ministrul de Finanţe a mai adăugat că este foarte dificil de atins un echilibru între nevoia de dezvoltare şi cea de asistenţă socială în prezent, subliniind că, pentru a putea beneficia de salarii şi pensii mai mari, cetăţenii trebuie să înţeleagă că este nevoie mai întâi de investiţii în dezvoltare.

"O ţară care nu investeşte nu va avea de unde să plătească salarii şi pensii mai mari", a conchis Vlădes-cu.

Potrivit datelor Eurostat, nivelul remuneraţiilor din ţara noastră reprezintă 31,1% din veniturile bugetare şi 10,2% din PIB, România aflându-se pe locul şapte la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte cheltuielile cu salariile.

• Deficit bugetar de 0,03% din PIB, în ianuarie

Bugetul general consolidat a înregistrat, la finalul primei luni din acest an, un deficit de 0,03% din PIB, a mai declarat ieri, Gheorghe Gherghina, precizând că statul a decis să înceapă anul mai în forţă pe partea de cheltuieli, pentru a avea o execuţie mai liniară în acest an, comparativ cu anii precedenţi.

Guvern a convenit cu FMI ca deficitul bugetului general consolidat să fie de 31,9 miliarde de lei în 2010, din care cea mai mare parte parte să fie înregistrată în ultimul trimestru. Guvernul estimează venituri cumulate de 161,8 miliarde lei anul acesta, precum şi cheltuieli curente primare de 131,3 miliarde lei.

Ţinta de deficit pentru primul trimestru a fost stabilită la 8,25 miliarde lei, urmând să crească până la jumătatea anului la 15,54 miliarde lei, iar până în septembrie la 21,8 miliarde lei, potrivit scrisorii suplimentare la acordul stand-by, semnată în luna februarie de autorităţi şi experţii FMI.

România are un acord cu FMI pe doi ani, pentru 12,95 miliarde euro, pachetul total de finanţare externă, de la Fond, Uniunea Europeană, BM şi BERD, urmând să ajungă la 19,95 miliarde euro. Bugetul pentru 2010 prevede o ţintă de deficit bugetar de 5,9% din PIB.