Curtea de Apel Bucureşti a respins recursurile formulate de EFT, Alro şi Andritz Hydro împotriva Hidroelectrica

Curtea de Apel Bucureşti a respins, pe data de 10 noiembrie, cele trei recursuri formulate de traderul Energy Financing Team (EFT), de producătorul de aluminiu Alro Slatina şi de contractorul Andritz Hydro împotriva hotărârilor prin care Tribunalul Bucureşti le-a respins cererile împotriva Hidroelectrica, potrivit unui comunicat al Euro Insol, fostul administrator judiciar al Hidroelectrica.

Conform documentului, prin decizia civilă nr. 492/10.11.2016 pronunţată în dosarul 37379/3/2012, instanţa a respins recursul declarat de Energy Financing Team împotriva sentinţei 1892/16.03.2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, respingând pretenţiile de 11,3 milioane lei formulate de EFT împotriva Hidroelectrica.

EFT a susţinut că, în anul 2011, atunci când Hidroelectrica a activat clauza de forţă majoră pe toate contractele bilaterale din cauza unei secete cu efecte dezastruoase, producătorul nu i-ar fi livrat întreaga cantitate de energie electrică contractată, însă probele dosarului au relevat dimpotrivă, că în anul 2011 Hidroelectrica a livrat EFT o cantitate mai mare cu aproximativ 10% faţă de cea datorată conform contractului RO22E, iar traderul a fost obligat şi la cheltuieli de judecată în recurs de 29.469 lei.

Prin decizia civilă nr. 490/10.11.2016 pronunţată în dosarul 36781/3/2012 Curtea de Apel a respins de asemenea şi recursul formulat de Alro împotriva sentinţei nr.1041 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în 12 februarie 2016, prin care au fost respinse pretenţiile de 129 milioane lei formulate împotriva Hidroelectrica de către producătorul de aluminiu, mai arată comunicatul Euro Insol.

Litigiul a fost generat de seceta din 2011-2012, ca urmare a imposibilităţii Hidroelectrica, raportată la starea de forţă majoră în care se găsea, să livreze întreaga cantitate de energie contractată, la un preţ de 116 lei/MWh, câtă vreme preţul de cost era de 184 lei/MWh iar preţul din piaţă era de 220 lei/MWh, iar Alro a fost obligat la plata cheltuielilor de judecată în suma de 29.469 lei.

Raportul mai informează: "Curtea de Apel a respins prin decizia nr. 491/10.11.2016 pronunţată în dosarul 37358/3/2012 şi recursul Andritz Hydro împotriva sentinţei 1042/12.02.2016 pronunţată de Tribunalul Bucureşti. Prin sentinţa menţionată, Tribunalul a respins pretenţiile Andritz pentru lucrări suplimentare pretins efectuate în cadrul contractului de retehnologizare privind Porţile de Fier II, Curtea de Apel menţinând acestă soluţie. Andritz a fost obligată şi la plata cheltuielilor de judecată de 29.469 lei".

Remus Borza, coordonator Euro Insol, a declarat: "Chiar dacă Hidroelectrica a ieşit din insolvenţă în iunie 2016, nu toate litigiile pornite acum patru ani s-au finalizat. În toată această perioadă de timp, baieţii deştepţi ne-au chemat în judecată în peste 150 de dosare. Miza era enormă: un miliard de euro câştigaţi de Energy Holding, EFT Romania, EFT AG, Alpiq Romenergie şi Alpiq Romindustrie în perioada 2006-2012, şi încă un miliard de euro pe care l-ar fi câştigat până în 2019, dată la care expirau contractele, dacă Euro Insol nu le-ar fi denunţat în toamna lui 2012".

Oficialul a mai adăugat: "Şi cei doi contractori ai Hidroelectrica pe lucrări de retehnologizare, Andritz Hydro şi Voith Hydro Holding, au câştigat pe contracte cu încredinţare directă aproape un miliard de euro pe lucrări supraevaluate şi discutabile din punct de vedere tehnic. După ce au pierdut toate aceste litigii în instanţele naţionale unde au cerut daune de 600 milioane de euro, baieţii deştepţi ne târăsc mai nou la instanţele arbitrale de la Washington, Paris sau Geneva cerându-ne daune de sute de milioane de euro, în condiţiile în care contractele lor au fost denunţate şi declarate ilegale nu doar de Euro Insol cât şi de către ANAF, Curtea de Conturi, Parchete, Instanţe şi, mai nou, Consiliul Concurenţei. Este o vorbă în popor, tot hoţul strigă hoţul".

• În luna octombrie 2016, vânzările au crescut cu 26% faţă de aceeaşi lună a anului anterior

Hidroelectrica estimează, pentru primele zece luni ale acestui an, un profit brut de aproape 1,3 miliarde lei, reprezentând o creştere cu 34% faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit unui comunicat al companiei.

Conform acestuia, în luna octombrie, societatea a înregistrat un profit brut de 141 milioane lei, cu 85% mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Afacerile din primele zece luni ale anilor 2015, respectiv 2016 sunt sensibil egale, însă, în luna octombrie 2016, vânzările au crescut cu 26% faţă de aceeaşi lună a anului anterior, mai informează raportul Hidroelectrica.

Potrivit acestuia, producţia lunii octombrie 2016 de 1,3 TWh, în primele zece luni, ajungea la un total de 14,4 TWh, faţă de 13,7 TWh realizată în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Documentul mai arată: "Strategia de contractare a Hidroelectrica a permis maximizarea veniturilor şi totodată funcţionarea în siguranţă a SEN, asigurând, şi în luna octombrie, peste 25% din consumul de energie electrică înregistrat la nivel naţional, iar în tot acest timp disponibilitatea hidroagregatelor a fost corelată cu un program optim de mentenanţă a acestora".

Recent, Hidroelectrica a anunţat că a înregistrat, în primele nouă luni ale acestui an, un profit brut de 1,133 milioane de lei, în creştere cu 29% faţă de perioada similară a anului trecut.

Potrivit unui document al societăţii, procesul radical de restructurare şi eficientizare prin care a trecut compania în ultimii ani a făcut ca Hidroelectrica să devină cea mai profitabilă companie din România, la sfârşitul celui de-al treilea trimestru din 2016 înregistrând o EBITDA de 67% din cifra de afaceri.

"Rezultatele obţinute de Hidroelectrica la nivelul primelor 9 luni 2016 sunt realizate pe fondul unei scăderi generalizate a preţurilor din piaţa de energie electrică, faţă de anul 2015", mai arată raportul.

Hidroelectrica se află în procesul de pregătire pentru listarea la bursă a unui pachet de 15% din acţiunile companiei.

Societatea este administrată în prezent în sistem dualist, de către un Directorat sub supravegherea unui Consiliu de Supraveghere provizoriu. În conformitate cu prevederile OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, Ministerul Energiei derulează un proces de recrutare a şase poziţii de membru în Consiliul de Supraveghere al societăţii. În urma procesului de selecţie, desemnarea membrilor în Consiliul de Supraveghere se va face de către Adunarea Generală a Acţionarilor societăţii.