De dragul cititorului nostru

De două zile, tot felul de publicaţii din România povestesc, cu citate inserate în text, ceea ce a spus, a anunţat, ne-a prevenit, ne-a luminat un mare prevestitor şi ghicitor în geopolitică: Rusia ar putea ataca România sau R. Moldova. Subtextul e mai limpede decît textul: ce mai tura vura, moartea e cît casa pe noi, azi mîine şi guvernul de la Bucureşti va trebui să anunţe mobilizarea generală! Desigur, în contextul conflictului Rusia-Ucraina. Prima problemă este că nici una dintre aceste publicaţii, care s-au dat de ceasul morţii să aducă la cunoştinţă publicului cititor băştinaş ceea ce a spus guru din America, la nici două zile după ce s-a pronunţat el, acolo...la el acasă, nu găseşte cu cale să indice unde şi cînd a spus, ceea ce susţin ei că a spus despre întunecatul şi iminentul nostru viitor apropiat. De dragul cititorului nostru, care, prin definiţie, este şi trebuie să rămînă mai bine informat decît al lor, am scotocit şi am dat de "materialul" cu pricina chiar pe pagina de web care ţine loc de firmă pentru activităţile domnului George Friedman: "Geopolitical Futures". El face parte dintr-un şir de contribuţii ale autorului la descifrarea surselor, dinamicii şi posibilelor finaluri ale conflictul Rusia-Ucraina. Episodul publicat în data de 20 septembrie (Russian Options - Geopolitical Futures) vine după unul în care au fost "disecate" şansele, riscurile şi costurile unui eventual recurs la arme nucleare tactice, din partea Rusiei. Drept pentru care, primele două paragrafe, de legătură, trimit la acest aspect al problemei. Restul de opt paragrafe iau în discuţie problemele forţelor militare ale Rusiei în actualul moment al conflictului cu Ucraina şi soluţiile care ar putea fi luate în calcul, de Rusia, pentru ele. În total vreo 700 de cuvinte. Trei paragrafe mai sus de "celebra" referire la România şi R. Moldova, autorul discută soluţiile Rusiei pentru a schimba dinamica actuală a conflictului (defavorabilă pentru Moscova şi obiectivele ei anunţate) şi pentru a evita forţarea unei soluţii la masa verde sau înfrîngerea totală. Conluzia se învîrte în jurul ideii unei manevre prin care Rusia ar reuşi să reducă sprijinul militar al Statelor Unite pentru Ucraina, obligîndu-le să aloce resurse pentru sprijinul altor state.

Prima ipoteză de lucru: un atac asupra României sau R. Moldova, două state "legate unul de altul" după cum zice textul autorului. Cu alte cuvinte, chiar dacă ar ataca doar R. Moldova, implicarea României nu ar putea fi evitată. Statele Unite ar fi obligate să vină în sprijinul unui aliat NATO! Scenariul luat în calcul de autor pentru realizarea unui asemenea atac este cel puţin "curios": un desant marin, după anihilarea capacităţilor de răspuns defensiv anti-navă deţinute de Ucraina şi de România şi după obţinerea unei superiorităţi aeriene sustenabile la Marea Neagră. Din motive pe care nu este locul aici să le detaliem, acest "animal" nu există. Nici din punct de vedere militar şi nici politic! A doua ipoteză de lucru: Ţările baltice şi Finlanda. Aici nu mai este nevoie nici măcar de schiţe de scenarii pentru că, în opinia expertului nostru, o asemenea operaţiune ar declanşa un atac din flanc al Poloniei asupra forţelor ruseşti. Cît despre Finlanda, aici, un atac ar fi pur şi simplu imposibil de fructificat deoarece el ar fi detectat şi anticipat (!!!!).

Cît de serioase sunt aceste speculaţii cu aer geo-geo-geo....ne spune chiar autorul însuşi, în paragraful penultim la faimosului text: "Of course, the Romanian gambit itself is highly dubious, but here we are assuming that Russia has been forced to the defense and that it is unwilling to abandon the war. Few options are attractive at this point, but the political cost of abandoning the war is enormous. If they must continue and the Russians can't regain the initiative, then a Hail Mary is the only option". Traducerea ne aparţine şi băgăm mîna în foc pentru ea: "Desigur, gambitul românesc este mai mult decât dubios, dar aici noi am presupus că Rusia a fost forţată la defensivă şi nu doreşte să abandoneze războiul. Puţine opţiuni rămîn atractive în acest punct, iar costurile politice ale abandonării războiului sunt enorme. Dacă el trebuie să continuie, iar forţele ruseşti nu pot recîştiga iniţiativa, atunci doar un «Doamne Ajută» rămîne singura opţiune".

Cu alte cuvinte, omul face o ipoteză de lucru, mai mult ca să aibă cu ce să mai umple un paragraf, două, după care o decartează singur, cîteva rînduri mai jos, etichetînd-o singur drept dubioasă!!!

Avem un motiv, deci, să stăm puţin mai liniştiţi decît ar vrea unii şi alţii şi, eventual, să ne întrebăm de ce ţin cu tot dinadinsul tot felul de publicaţii din România ca cititorii lor să fie panicaţi sau măcar speriaţi pînă în măduva oaselor de cel mai tare vin din România tuturor timpurilor: "Vin ruşii"?