De pe urma Fondului Proprietatea, statul plăteşte mai mult decât poate duce

• Moştenitorii familiilor Malaxa şi Auschnit se pregătesc să dea statul în judecată pentru că nu îşi pot valorifica titlurile de proprietate primite pentru fabricile "Faur", "Republica" şi "Reşiţa"

Despăgubirile pe care le poate plăti statul din cauza nefuncţionării Fondului Proprietatea pot depăşi ca valoare sumele pe care era dispus să le acorde prin intermediul acţiunilor la Fond.

La Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg sunt peste 9.000 de cazuri în care statul român este dat în judecată pe restituirea proprietăţii. Procesele aflate pe rol reprezintă 12% din numărul total de cauze judecate de CEDO, iar ţara noastră a plătit până acum cetăţenilor ei peste 4 milioane de euro despăgubire.

De data aceasta, statul riscă să plătească despăgubiri de pes­te 400 de milioane de dolari în condiţiile în care Ordonanţa de Urgenţă nu va facilita listarea Fondului Proprietatea. Corin Trandafir, avocatul familiilor Malaxa şi Auschnit, ne-a declarat că "intenţia de a da statul în judecată există şi va deveni realitate dacă Ordonanţa nu va fi adoptată în următoarele săptămâni". Domnia sa ne-a spus că pentru moştenitorii familiilor Malaxa şi Auschnit "lucrurile sunt foarte clare" în sensul că ei nu resping punctul de vedere al despăgubirii prin intermediul acţiunilor la Fond, deşi cea mai bună formă de despăgubire rămâne restituirea în natură a proprietăţilor.

"Vom da statul în judecată la Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale pentru că este o procedură mai rapidă şi nu este condiţionată de etapele procesuale din România pe care le presupune o acţiune la CEDO", ne-a declarat Corin Trandafir.

La Curtea de Arbitraj a Băncii Mondiale procesul poate dura şi un an, potrivit aşteptărilor avocatului celor două familii deoarece probatoriul este uşor de făcut, fiind vorba de o creanţă recunoscută de stat.

Corin Trandafir spune că, în eventualitatea unui proces, statul va trebui să plătească, pe lângă valoarea echivalentă a despăgubirilor date prin acţiuni la Fond (aproximativ 400 de milioane de dolari) şi cheltuielile de judecată, astfel încât, daunele plătite ar fi mai mari decât despăgubirile acordate deja.

Alexandru Păunescu, preşedintele Fondului Proprietatea, ne-a declarat luni că "sunt semnale că în această lună va fi aprobată ordonanţa, dar pentru că ei (n.n. Ministerul de Finanţe) sunt iniţiatorii vor introduce modificările pe care le cred de cuviinţă". Domnia sa este de părere că "este posibil ca ordonanţa să fie schimbată până în ultima clipă, aşa cum s-a întâmplat şi până acum".

Noua ordonanţă poate prevedea ca cetăţenii din fosta Basarabie şi Bucovina de Nord, precum şi cei care au depus bani la CEC pentru cumpărarea unei Dacii să primească acţiuni la Fond. În privinţa despăgubirilor există însă mai multe variante: despăgubire în cash pentru proprietăţi a căror valoare este până în 200.000 de euro sau despăgubire sub forma titlurilor de stat. Corin Trandafir crede însă că despăgubirea prin numerar încalcă scopul Fondului Proprietatea, iar "nelistarea Fondului expune statul la potenţiale cheltuieli suplimentare care nu îşi au rostul".

• "Stafia Fondului Proprietatea bântuie proprietarii"

Mihai Tudose, preşedintele Comisiei pentru Politici economice şi Privatizare din Camera Deputaţilor, ne-a declarat că "Fondul Proprietatea confirmă că este un castel cu stafii pentru că acele bunuri care ar trebui să dea valoare Fondului sunt stafii pe care nu poţi pune mâna". Domnia sa aminteşte că, potrivit legii actuale, Fondul va trebui să tranzacţioneze pe Bursă societăţi care nu pot fi listate niciodată, de genul SC Carbitul SRL şi, mai mult, nu poţi lista pe Bursă părţi dintr-o creanţă care nu se ştie dacă va fi recuperată sau nu". Mihai Tudose spune că Fondul nu ar trebui să mizeze pe profitul societăţilor în care este acţionar deoarece acţionariatul majoritar poate decide orice cu acel profit - de la împărţirea de dividende la reinvestirea lui. "Asumarea răspunderii pe Fondul Proprietatea a avut doar efect mediatic", spune Tudose, considerând că, deşi Fondul are societăţi în portofoliu, Consiliu de Administraţie, manageri străini şi consultanţi, el nu este funcţional. "El există doar pe hârtie deoarece dacă vine cineva şi vrea să vadă stafia, cum ar fi CEDO, Fondul Proprietatea nu mai există", ne-a mai spus preşedintele Comisiei din Cameră.

În moţiunea de cenzură depusă de opoziţie în iunie 2005 împotriva Guvernului Tăriceanu se atrage atenţia că "proprietarii îndreptăţiţi la momentul depunerii notificării la despăgubiri băneşti potrivit legii în vigoare (n.n. legea 10/2001 era luată în discuţie), nu vor accepta noile titluri de participare şi, prin urmare, se pot adresa CEDO după parcurgerea procedurilor interne". Consecinţa este, potrivit constatărilor PSD de la acea vreme că "se pot dubla inutil costurile retrocedării".