Decizia definitivă în dosarul privatizărilor strategice, amânată până pe 21 ianuarie

Înalta Curte (ICCJ) a amânat până la 21 ianuarie, pronunţarea deciziei definitive în dosarul privatizărilor strategice, în care foştii miniştri Şereş şi Nagy au fost condamnaţi de prima instanţă la şase, respectiv cinci ani de închisoare, iar procurorii au cerut pedepse cu executare orientate spre maxim. Ultimul termen al procesului a avut loc la 19 decembrie, când Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a ascultat pledoariile finale şi ultimul cuvânt al inculpaţilor, stabilind totodată să dea decizia finală în 5 ianuarie, potrivit Mediafax.

Avocaţii celor din dosar au cerut, în principal, achitarea clienţilor lor sau, în subsidiar, pedepse blânde, şi au acreditat ideea că documentele despre care DIICOT susţine că reprezentau secrete de stat sau de alta natură ar fi fost în realitate documente cu statut normal, a căror furnizare nu atrăgea astfel de acuzaţii.

Apărătorii inculpaţilor au mai arătat că multe dintre infracţiunile de care sunt acuzaţi clienţii lor nu se probează cu nicio dovada adusă de DIICOT, astfel că se impune achitarea lor.

Fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş le-a arătat judecătorilor, în ultimul cuvânt, că în dosar nu există "niciun prejudiciu, nicio vătămare, nici măcar documente secret". "Aveţi doar acuzaţii «umflate» prin mijloace specifice ale Ministerului Public, prin furnizarea pe surse a unor informaţii din anchetă", a mai declarat Sereş, care a arătat că DIICOT nu deţine nicio probă concretă care să dovedească întâlnirile sale cu Stamen Stanchev, iar martorii aduşi să relateze despre aceste aspecte nu au confirmat astfel de întâlniri şi nici că ar fi făcut vreun demers pentru a-i transmite consultantului străin documente prin terţe persoane.

La rândul său, fostul ministru al Telecomunicaţiilor, Zsolt Nagy, le-a declarat judecătorilor că viaţa sa a fost schimbată în cei opt ani de proces. El a susţinut că nu a aderat sau sprijinit vreun grup infracţional despre care să aibă cunoştinţă. Nagy le-a mai spus judecătorilor că privatizările nu au folosit documente clasificate şi că acuzaţiile la adresa sa sunt formulate pe baza convorbirilor dintre terţe persoane.