Deficitele doboară leul

Moneda naţională se deteriorează de la o zi la alta, principalele valute continuând să atingă maxime istorice faţă de leu. Acesta scade atât din cauza deficitului comercial în creştere, cât şi ca urmare a nivelului pe care îl are deficitul bugetar, apreciază analiştii economici

Piaţa se aştepta de mai multe luni ca leul să aibă o evoluţie negativă, având în vedere deficitele mari, care se află pe un trend de creştere, ne-a transmis economistul Aurelian Dochia.

Domnia sa ne-a precizat: "La un moment dat, acest cumul de factori trebuia să aibă un oarecare efect asupra cursului de schimb. Nu îmi este foarte clar de ce a apărut tocmai as­tăzi (n.r. ieri) un salt important, dar dacă ne uităm pe o perioadă de câteva luni, tendinţa de creştere era evidentă.

Desigur, există mişcări internaţionale între valute, nu numai între leu şi euro, dar şi între raportul dintre euro şi dolar, moneda americană având, în general, o tendinţă de întărire în faţa celorlalte principale valute din lume.

Acest fapt s-a datorat în primul rând pentru că economia americană avansează considerabil din toate punctele de vedere, iar strategiile aplicate în momentul de faţă cu privire la stabilitatea economică şi financiară, chiar şi faţă de coronavirus, poate să aibă un efect de refugiu către ceea ce este considerat dolarul, care se prezintă întotdeauna ca fiind un activ sigur şi, în momentele de genul acesta, dolarul câştigă în faţa celorlalte valute".

Şi Ionuţ Dumitru, fostul preşedinte al Consiliului Fiscal, este de părere că leul are o tendinţă de depreciere faţă de euro pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială. Ionuţ Dumitru a adăugat, conform Agerpres: "Nu ştiu dacă are sau nu are legătură cu situaţia politică. Părerea mea este că nu trebuie să căutăm vreo relevanţă pentru mişcarea de ieri (n.r. miercuri) până azi (n.r. joi) care probabil pare spectaculoasă, dar nu e deloc spectaculoasă din punctul meu de vedere, ca dimensiune, ci mai degrabă trebuie să ne uităm la factorii fundamentali din spate. Cursul se depreciază nu de ieri, de azi. Are o tendinţă de depreciere de ceva timp, pe fondul deteriorării factorilor fundamentali care ţin de deficitul de balanţă comercială. Deficit de balanţă comercială care s-a accentuat în ultimii ani, şi avem un deficit de cont curent printre cele mai mari din Europa, şi acest dezechilibru e generat de deficitul bugetar, în cea mai mare parte. Practic, avem o situaţie de deficite gemene: deficit de cont curent generat de un deficit bugetar mare şi nu avem deocamdată vreo claritate la nivelul politicii fiscal-bugetare în termeni de ajustare, pentru că suntem încă în vâltoarea alegerilor şi a anului electoral, neavând, deci, prea multe semne că ajustarea începe, ajustare a bugetului care este absolut inevitabilă".

Amintim că deficitul bugetar a atins, anul trecut, nivelul de 4,6%. Comisia Europeană estimează un deficit de 7% pentru anul viitor, într-un scenariu în care nu se modifică politicile fiscal-bugetare, avertizează economistul, preconizând un curs mediu de 4,85 lei pentru un euro pentru acest an.

La finele lunii ianuarie, analiştii financiari CFA România anticipau o depreciere a leului în următoarele 12 luni, până la un curs 4,8823 lei/euro, şi o majorare a ratelor de dobândă atât pentru scadenţele scurte, cât şi pentru cele lungi.

Un euro a fost cotat, ieri, la 4,7834 lei, în creştere cu 0,45 bani faţă de cotaţia de miercuri, conform BNR. Şi francul elveţian (CHF) a urcat, ieri, de la 4,4982 lei la 4,5078 lei, acesta fiind cel mai mare nivel din 23 ianuarie 2015, când a atins nivelul de 4.5817 lei. CHF a explodat neaşteptat, în 15 ianuarie 2015, după ce Banca Naţională a Elveţiei a ridicat pragul de 1,2 CHF, impus în 2013.