Deloitte: Locuinţele din România continuă să fie printre cele mai accesibile din Europa

România se află pe locul al treilea în topul ţărilor europene cu cele mai ieftine locuinţe, după Bosnia şi Herţegovina şi Grecia, cu un preţ mediu de 1.417 EUR/mp pentru o locuinţă nouă, în creştere de la 1.266 EUR/mp în 2021, conform studiului Deloitte Property Index 2023, realizat pe baza datelor din principalele oraşe din 27 de ţări.

La polul opus, Austria este cea mai scumpă ţară europeană, cu 4.925 EUR/mp în 2022, urmată de Germania (4.800 EUR/mp), Franţa (4.639 EUR/mp) şi Norvegia (4.204 EUR/mp). Majoritatea ţărilor au înregistrat creşteri ale preţurilor medii pentru locuinţele noi, în timp ce scăderi au avut loc doar în Regatul Unit (-18,8%), Danemarca (-9,7%) şi Franţa (-0,2%).

Studiul mai arată că un român are nevoie în medie de 6,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuinţă de 70 mp, ceea ce plasează ţara noastră pe locul al şaselea în topul accesibilităţii, după Belgia (4,3 salarii anuale brute), Norvegia (4,7 salarii anuale brute), Danemarca (5), Slovenia (5,6) şi Italia (6,2). Ţara europeană cu gradul cel mai mic de accesibilitate dintre cele analizate este Slovacia, unde sunt necesare 14,1 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuinţă nouă, urmată de Cehia (13,3 salarii anuale brute).

"Anul trecut a fost marcat de incertitudine în segmentul pieţei imobiliare rezidenţiale, pe fondul creşterii costurilor de finanţare care au afectat creditele ipotecare contractate pe perioadă lungă. În ceea ce priveşte volumele, deşi pare că asistăm la o uşoară scădere a cererii de proprietăţi rezidenţiale, tot ca urmare a costurilor tot mai mari de finanţare şi a scăderii puterii de cumpărare cauzate de inflaţie, piaţa a crescut uşor pe segmentul chiriilor. Aşteptările pentru următoarele 12 luni sunt ca preţurile locuinţelor să se stabilizeze, conform studiului, iar datele recente ale BNR arată o revigorare a creditării ipotecare în comparaţie cu 2022, atât în lei, cât şi în euro. O altă tendinţă semnificativă pentru anul viitor este accentul pe locuinţele sustenabile şi eficiente din punct de vedere energetic, iar consumatorii informaţi deja caută anumite produse rezidenţiale", a declarat Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale, Deloitte România, Lider al Serviciilor de Consultanţă Fiscala pentru sectorul Imobiliar.

Clasamentul oraşelor europene cu cele mai scumpe locuinţe este condus de Paris, cu un preţ mediu de 14.622 EUR/mp pentru un apartament nou, urmat de Munchen (11.400 EUR/mp) şi Londra (9.163 EUR/mp). În România, cel mai scump oraş este Cluj-Napoca, cu 2.363 EUR/mp şi o creştere de 21,8% faţă de anul anterior, în timp ce Bucureştiul ocupă locul al doilea, cu 1.693 EUR/mp. Astfel, ţara noastră este printre puţinele state europene în care cel mai scump oraş nu este capitala, alături de Irlanda, unde Cork City este cea mai scumpă localitate, Italia, unde Milano depăşeşte Roma, şi Spania, unde Barcelona ocupă primul loc.

În ceea ce priveşte piaţa chiriilor, Dublin este cel mai scump oraş european, conform datelor disponibile analizate de studiul Deloitte, cu o chirie medie lunară de 32,8 EUR/mp. Pe locul al doilea se situează Paris, cu 28,5 EUR/mp, urmat de Oslo (28 EUR/mp). La cealaltă extremă, Bulgaria continuă să fie ţara cu cele mai mici chirii medii, de 4,6 EUR/mp pentru cei care locuiesc în Sofia, urmată de Grecia, unde chiria medie lunară pentru cei din Salonic este de 6,6 EUR/mp. România se numără, de asemenea, printre ţările cu cele mai mici chirii. Cel mai scump oraş românesc analizat este Cluj-Napoca, cu o chirie medie lunară de 8,6 EUR/mp, în timp ce chiriaşii din Bucureşti plătesc în medie 8,1 EUR/mp pe lună.

"Sustenabilitatea are o pondere tot mai mare în orice proces de evaluare, aspect valabil inclusiv în ceea ce priveşte locuinţele, atât pentru vânzători, cât şi pentru cumpărători. Stimulată de cerinţele de reglementare şi de numeroşi alţi actori interesaţi (stakeholders), această tendinţă a fost accelerată de creşterea semnificativă a preţului energiei şi este vizibilă în toată Europa, unde dezvoltatorii rezidenţiali au fost obligaţi să caute soluţii alternative de energie, iar proprietarii şi-au dotat casele cu panouri solare, sisteme geotermale sau alte tehnologii de energie regenerabilă", a declarat Marius Vasilescu, Partener Consultanţă Financiară, Deloitte România.