DELOITTE:  "Practicile agenţilor fiscului au creat o oarecare nesiguranţă pe piaţă"

Anul 2016 este unul cu multe aşteptări din partea mediului de afaceri, în contextul adoptării unui nou Cod Fiscal şi al introducerii unor noi cote de impozitare, pe care guvernul s-a angajat să le menţină stabile. Aprecierea a venit din partea reprezentanţilor companiei de audit Deloitte, la un eveniment desfăşurat ieri.

Principala provocare a guvernului este păstrarea echilibrului bugetar, în funcţie de care este posibil să fie aduse modificări pentru anul 2017, potrivit oficialilor Deloitte, care susţin că, luând în considerare creşterea economică înregistrată de România, în absenţa unor evenimente majore inopinate, legislaţia actuală va rămâne, probabil, în vigoare fără alte schimbări.

Mediul de afaceri a contribuit la rescrierea Codului Fiscal, care aduce clarificări în ceea ce priveşte modul de aplicare a legii, arată reprezentanţii companiei de audit, precizând că autorităţile fiscale au fost deschise sugestiilor venite din exterior şi în urma colaborării a rezultat o lege mai uşor de aplicat pentru contribuabil, chiar dacă au rămas arii marcate de neclarităţi.

Oficialii Deloitte au dat ca exemplu diferenţa dintre activităţile dependente şi cele independente, pentru care sunt aşteptate norme care să explice cum se poate face clasificarea în cele două categorii.

La finele acestui an sau la începutul lui 2016, ar trebui să apară, conform Deloitte, instrucţiunile din partea ANAF, pentru a aduce completările necesare în aplicarea legii.

Partenerii Deloitte apreciază că tendinţa spre o conformitate cât mai bună a contribuabilului cu legea este prezentă atât la nivel internaţional, cât şi în România, unde a crescut nivelul controalelor fiscale: "Conformarea voluntară este afectată de o sumă de factori, precum atitudinea sau viteza de răspuns a acestora la sesizările venite din partea populaţiei. Ca element de comparaţie, în România, termenul de soluţionare a rambursărilor TVA, în conformitate cu prevederile Codului Fiscal, este de 45 de zile. Până în 2010-2012, se înregistrau întârzieri foarte mari în acest proces. În alte state europene, rambursarea se poate efectua şi în 48 de ore.

Problema rambursării TVA-ului a creat prejudicii, întrucât au existat cazuri de rambursare cu întârziere, câştigate în instanţă de contribuabili, pentru care statul român a scos bani din buzunar bani pentru dobânzi. Astfel, pentru ineficienţa cu care s-a lucrat cu 4-5 ani în urmă, România plăteşte în 2015".

• Agentul fiscal, sub dublă presiune

ANAF trece, în acest moment, printr-o perioadă de reformă, care se preconizează că va fi finalizată în anul 2018 şi reprezintă un motiv de optimism în privinţa îmbunătăţirii relaţiei şi conlucrării dintre autorităţi şi contribuabili, conform reprezentanţilor Deloitte, care menţionează că procesul de reformare ar trebui să elimine şi excesul de zel de care au dat dovadă inspectorii ANAF, care tind să interpreteze legile neclare în favoarea statului, nu a contribuabilului. Oficialii Deloitte spun: "Motivaţia din spatele acestui entuziasm al agenţilor fiscului poate fi explicat prin dubla presiune la care sunt supuşi, din partea Curţii de Conturi şi a organelor judiciare anticorupţie. În plus, inspectorii caută argumente pentru a finaliza cât mai repede controlul, pentru a se încadra în termenele legale şi a respecta prevederile conform cărora trebuie să asigure constatări complete. Toţi aceşti factori au dus la creşterea numărului de cazuri care ajung în faţa instanţei, întrucât contribuabilii nu mai acceptă atitudini pe care le consideră neconforme cu legea. Intervenţia guvernului tehnocrat, care ar trebui să fie mai deschis la propunerile din partea mediului de afaceri, ar putea produce evoluţii pozitive şi în acest domeniu. Practicile de până în acest moment ale agenţilor fiscului au creat o oarecare nesiguranţă pe piaţă. Aşadar, chiar dacă ANAF declară eficienţa procesului de colectare, rămâne de văzut ce procent din aceste încasări va trebui restituit în urma proceselor".

Deşi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală afirmă un nivel excepţional al colectării de taxe şi impozite, numărul de litigii fiscale a crescut aproape de 3 ori de la an la an, susţin reprezentanţii Deloitte, care mai arată că sumele sunt, în general, mai mari decât înainte.

Conform lui Alexandru Reff, partener Deloitte, preşedintele ANAF a precizat într-o discuţie că majoritatea litigiilor au la bază aceleaşi teme: chestiunea persoanelor fizice autorizate, respectiv independente. În practică, Deloitte s-a confruntat cu o diversitate mare de speţe. Se pare că există şi o programare tematică a inspecţiilor. De exemplu, în anul 2014, obiectul acestora a fost reprezentat de activităţile dependente/ independente, iar anul acesta s-a început controlarea industriei de retail. În ultimul timp, cheltuielile cu serviciile şi preţurile de transfer devin subiecte importante, potrivit reprezentanţilor Deloitte.

O iniţiativă din partea Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, BEPS (Base Erosion and Profit Shifting), ţinteşte să creeze un sistem internaţional fiscal care să pună accentul pe taxare acolo unde desfăşoară activitatea economică. În acest sens, pot interveni modificări în tratate internaţionale, un schimb de informaţii mai eficient, în opinia Deloitte, care apreciază că, deşi România nu este membră a organizaţiei, Uniunea Europeană are un plan de acţiune elaborat anul acesta, care urmează, în mare parte, principiile trasate de OCDE. Pe termen lung, procesul simplificat de planul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică ar duce la scăderea implicării statelor europene folosite în scopuri fiscale, precum Olanda, Malta sau Cipru.

Partenerii Deloitte spun că aşteptările mediului de afaceri pentru anul 2016 apar în contextul în care domeniul investiţiilor rămâne unul subdezvoltat în România, în ciuda interesului manifestat de investitori, ale căror intenţii nu ajung la materializare. Printre cele mai importante piedici în calea realizării investiţiilor se numără, în opinia Deloitte, problema infrastructurii, deficitară în ţara noastră, poate mai puţin în domeniul IT, precum şi stabilitatea politică şi respectarea legii.

• Dan Bădin: "Simplul fapt că se întâmplă lucruri în Ucraina şi Rusia nu înseamnă automat că cei care pleacă de acolo vin la noi"

Marea Britanie, spre exemplu, îndeplineşte aceste condiţii de infrastructură şi stabilitate, motiv pentru care a atras, într-un singur an, mai multe investiţii decât statele Europei de Est, precizează Dan Bădin, partener Deloitte. Acesta a afirmat că trebuie creat un mediu propice pentru antreprenori, dacă dorim ca aceştia să investească în România.

Se apelează tot mai mult la analize de risc şi la sisteme informatice, programe de interconectare a autorităţilor fiscale, chiar la nivel internaţional. Şi în acest caz există dezavantaje: deşi procesul poate eficientiza colectarea şi administrarea fiscală, apar complexităţi de natură juridică, atunci când nu există transparenţă a criteriilor folosite, potrivit Deloitte.

Problema consolidării sistemului bancar a apărut încă de dinainte de criză, în opinia reprezentanţilor companiei de audit, când se considera că peste 40 de bănci sunt prea multe pentru România şi că un număr corespunzător ar fi în jur de 20. Aceştia spun că potenţial de consolidare există, dar tranzacţiile se finalizează într-o perioadă destul de lungă, pentru că unii jucători preferă să aştepte o perioadă pentru ca piaţa să îşi revină, în scopul obţinerii unor venituri mai mari din vânzarea unei subsidiare din România.