Băncile europene vor afişa deprecieri de active de miliarde de euro, ca urmare a crizei creditelor ipotecare cu grad mare de risc, deşi pierderile din trimestrul al doilea ar trebui să fie mai mici decât cele înregistrate în cele trei luni precedente, spun analiştii, citaţi de Reuters.
Reprezentanţi ai UBS declaraseră, la sfârşitul săptămânii trecute, că banca ar trebui să recupereze integral peirderile anunţate anterior, în trimestrul aprilie-iunie ca urmare a unei scutiri de impozite ce contrabalansează deprecierile de active, în contextul deteriorării condiţiilor de pe piaţă. Analiştii, însă, anticipează că UBS, care a făcut deja deprecieri de active de peste 36 miliarde dolari, ar putea face deprecieri suplimentare de active, cuprinse între 4 miliarde şi 8 miliarde franci elveţieni (3,9-7,8 miliarde dolari).
Deutsche Bank ar putea face deprecieri de active de peste 3 miliarde euro (4,7 miliarde dolari), iar printre băncile ce ar putea suferi efecte negative ale crizei creditelor se numără şi Credit Suisse, Societe Generale sau Barclays, spun analiştii, citaţi de Reuters.
Companiile europene au făcut deprecieri de active de peste 150 miliarde dolari, de la declanşarea crizei creditelor până în prezent, în timp ce deprecierile integrale de active de pe pieţele internaţionale se ridică la 330 miliarde dolari, potrivit Reuters Estimates. Analiştii de la banca americană JPMorgan se aşteaptă ca băncile continentale cele mai mari ale Europei să afişeze deprecieri de active de 61 miliarde euro până la sfârşitul anului. Din moment ce au fost înregistrate deja deprecieri de active pentru cea mai mare parte din sumă, înseamnă că restul se vor cifra la aproape 13 miliarde euro, au adăugat bancherii de la JPMorgan, potrivit Reuters. Reprezentanţii JPMorgan arătaseră, săptămâna trecută, că Deutsche Bank va avea deprecieri de active de 5,6 miliarde dolari, UBS, de 5 miliarde dolari, Societe Generale, de 3 miliarde dolari, iar Natixis, de 2,2 miliarde dolari. Deprecierile de active pe care le va anunţa Credit Suisse vor fi de 2 miliarde dolari, cele ale Credit Agricole, de 1,4 miliarde dolari, iar ale BNP Paribas, de 1,1 miliarde dolari, mai anticipaseră analiştii, citaţi de Reuters.