DEPUTATUL GHEORGHE IALOMIŢIANU: "Codul Fiscal, imposibil de aplicat la creşteri de cheltuieli permanente"

Reporter: PNL a susţinut în Parlament noul Cod Fiscal. De ce şi-a nuanţat acum poziţia?

Gheorghe Ialomiţianu: PNL nu şi-a schimbat poziţia cu privire la susţinerea măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în noul Cod Fiscal, dar manifestă îngrijorare cu privire la capacitatea Guvernului Ponta de a implementa aceste măsuri. Din declaraţiile primului ministru Victor Ponta şi a ministrului de Finanţe Eugen Teodorovici rezultă că aceştia s-au rezumat la aprecieri privind reducerea de impozite şi taxe fără să manifeste responsabilitate privind implementarea cu succes a acestor măsuri, pentru evitarea unor deficite excesive nesustenabile.

Votul PNL dat pe Codul Fiscal atât în şedinţa Comisiei Buget Finanţe, cât şi în plenul Camerei Deputaţilor, s-a bazat pe argumentele ministrului de Finanţe Eugen Teodorovici, prezent la cele două şedinţe. Ministrul de Finanţe a susţinut că toate măsurile de relaxare fiscală cuprinse în noul Cod Fiscal sunt sustenabile şi nu vor afecta ţintele de deficit bugetar convenite de România cu organismele internaţionale.

Potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice, orice măsură cu impact bugetar trebuie avizată de Ministerul de Finanţe prin întocmirea fişei financiare. Prin acest document, Ministerul de Finanţe trebuie să spună dacă măsura fiscală este sustenabilă. Prin susţinerea în plenul Comisiei de Buget Finanţe şi cel al Camerei Deputaţilor de către ministrul de Finanţe a noului Cod Fiscal, s-au îndeplinit condiţiile prevăzute de Legea 500/2002 privind finanţele publice.

Din păcate, după aprobarea Codului Fiscal, Eugen Teodorovici a declarat că măsurile de relaxare fiscală cuprinse în acest act normativ vor determina o creştere a deficitului bugetar pentru 2016 la 2,9% din PIB.

În urma evaluării măsurilor cuprinse în noul Cod Fiscal, Comisia Europeană a ajuns la concluzia că România va înregistra un deficit bugetar în 2016 de peste 3% din PIB, intrând în procedura de deficit excesiv. În această situaţie, potrivit legislaţiei europene, ţara noastră va fi obligată să ia măsuri pentru a reveni la un deficit sub 3% din PIB.

Îngrijorări privind afectarea stabilităţii macroeconomice au venit şi din partea altor instituţii, cum ar fi Banca Naţională şi Consiliul Fiscal, mai ales după anunţul făcut de guvernul Ponta privind majorarea salariilor bugetarilor cu aproximativ 70%.

Este clar că Guvernul Ponta nu are interesul implementării unor măsuri care să ducă la creştere economică sustenabilă, crearea de locuri de muncă şi îmbunătăţirea puterii de cumpărare a populaţiei, ci face un exerciţiu de imagine pentru rămânerea la guvernare şi ca să dea o speranţă membrilor PSD că vor câştiga alegerile şi în 2016.

Reporter: Concret, în ce condiţii pot fi aplicate prevederile din noul Cod?

Gheorghe Ialomiţianu: Prevederile Codului Fiscal pot fi sustenabile dacă sunt acompaniate de un set de măsuri care se referă la îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare, eficientizarea cheltuielilor publice şi implementarea unor reforme privind rentabilizarea companiilor de stat. Îmbunătăţirea colectării se poate realiza prin informatizarea activităţii ANAF şi orientarea controalelor spre zone cu risc fiscal ridicat. Eficientizarea cheltuielilor publice poate fi făcută prin introducerea standardelor de cost.

Din păcate, în timpul guvernării Ponta, încasările bugetare au scăzut de la 32,9% din PIB la sub 32%, în condiţiile în care, începând cu anul 2013 şi până în prezent, ţara noastră a înregistrat o creştere economică semnificativă, iar în 2013 şi 2014 au fost introduse noi impozite şi taxe şi au fost majorate cele existente.

În perioada 2010-2012, încasările bugetare au fost de 32,9% din PIB, în condiţiile în care, în 2010-2011, România se afla în recesiune economică. De exemplu, creşterea veniturilor bugetare cu 1% ar însemna încasări bugetare de 7 miliarde lei, ceea ce ar reprezenta aproximativ jumătate din suma necesară acoperirii diferenţei rezultate din reducerea TVA de la 24% la 9%, a impozitului pe dividende de la 16% la 5% şi eliminării taxei pe construcţii speciale şi a taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant.

Reporter: Care sunt elementele cheie ale aplicării Codului Fiscal?

Gheorghe Ialomiţianu: Pachetul fiscal anunţat de Victor Ponta este imposibil de aplicat, deoarece se bazează pe reduceri de venituri permanente şi pe creşteri de cheltuieli permanente, fără să fie elaborat un set de măsuri pentru implementarea lui în mod sustenabil. Este aberant ca premierul Victor Ponta, ministrul Muncii Rovana Plumb şi ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici să susţină că majorarea salariilor bugetarilor depinde de aprobarea măsurilor de relaxare fiscală cuprinsă în Codul Fiscal.

De exemplu, măsurile cuprinse în Codul Fiscal au impact bugetar de 17 miliarde lei, iar creşterea salariilor cu 70% reprezintă 35 miliarde lei, ceea ce înseamnă că deficitul bugetar după calculele Consiliului Fiscal ar ajunge la aproximativ 8% din PIB. Pentru a finanţa acest deficit bugetar, ţara noastră ar trebui să se împrumute anual cu 56 miliarde lei, lucru greu de realizat.

Ce s-ar întâmpla cu o întreprindere care ar avea la bază această politică fiscal-bugetară a Guvernului Ponta şi anume reducerea veniturilor şi majorarea cheltuielilor? Este clar că această întreprindere va intra în faliment. Sunt convins că reprezentanţii Guvernului Ponta nu au condus în viaţa lor o afacere deoarece merg după zicala din popor "după noi potopul".

De exemplu, ultima majorare de salarii în sănătate anunţată de Guvernul Ponta nu a fost pregătită, fiind implementată în mod pompieristic. Sustenabilitatea acestei măsuri a fost motivată prin economiile realizate în urma introducerii cardului de sănătate, deşi toata lumea susţine că acest lucru a fost un fiasco pentru pacienţi. Se observă că acele economii la buget anunţate de ministrul Sănătăţii reprezintă o minciună deoarece nici măcar nu s-a finalizat introducerea cardului de sănătate.

Sperăm ca noua lege de impozitare a donaţiilor făcute de pacienţi să nu fie un fiasco cum a fost legea impozitării bacşişului în comerţ. Ne-am obişnuit ca Guvernul Ponta să anunţe beneficiile unei măsuri înaintea aplicării acesteia aşa cum s-a întâmplat şi cu reducerea TVA de la 24% la 9% pentru produsele alimentale. Rezultatele reducerii TVA au fost anunţate în luna mai 2015 deşi măsura a fost aplicată de la 1 iunie anul curent.

PNL are în program creşterea salariilor bugetarilor în mod sustenabil, în baza unei creşteri economice sustenabile şi îmbunătăţirea colectării veniturilor bugetare în aşa fel încât oamenii să simtă această creştere a veniturilor.

Reporter: Cum poţi să aplici prevederile Codului Fiscal, dar şi să respecţi ţintele agreate cu organismele internaţionale?

Gheorghe Ialomiţianu: Cea mai bună variantă a aplicării măsurilor de relaxare fiscală şi a creşterii salariilor bugetarilor este în etape, pe măsură ce se creează spaţiu fiscal în aşa fel încât ţara noastră să aibă un deficit bugetar sustenabil.

Prioritară ar fi aplicarea măsurilor de relaxare fiscală deoarece mediul de afaceri are nevoie de relansare economică şi se impune îmbunătăţirea puterii de cumpărare a populaţiei. Totodată, se impun măsuri de îmbunătăţire a colectării veniturilor, eficientizarea cheltuielilor publice şi restructurarea companiilor. Aceste măsuri ar trebui aplicate din acest moment şi nu aşteptând data de 1 ianuarie 2016 atunci când se aplică măsurile de relaxare fiscală.

Dacă Guvernul ar implementa măsurile de îmbunătăţire a încasărilor, de eficientizare a cheltuielilor publice şi de restructurare a companiilor de stat, atunci s-ar crea spaţiu fiscal şi pentru a majora cu un anumit procent salariile bugetarilor.

Guvernul Ponta ar trebui să se aşeze la masa discuţiilor cu reprezentanţii Comisiei Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional şi să demonstreze că este în măsură să implementeze măsurile de relaxare fiscală.

Din păcate, premierul Victor Ponta şi miniştrii săi nu mai guvernează demult, ceea ce face ca orice măsură bună, în loc să producă efecte pozitive cetăţenilor, le aduce mai multe probleme.

Reporter: Care credeţi că va fi reacţia partidelor în ceea ce priveşte adoptarea Codului Fiscal?

Gheorghe Ialomiţianu: Partidele politice care vor participa la discuţiile din 20 august 2015, la iniţiativa PNL, vor susţine măsurile de relaxare fiscală cuprinse în noul Cod Fiscal. Totul depinde de reprezentanţii Guvernului Ponta, deoarece aceştia au obligaţia să prezinte sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală cuprinse în acest act normativ. Ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici are obligaţia potrivit Legii 500/2002 privind finanţele publice să prezinte impactul bugetar al măsurilor de relaxare fiscală şi modul în care compensează golul de venituri în urma aplicării acestei măsuri. Sperăm ca la această întâlnire ministrul de Finanţe să nu se rezume la aprecieri asupra acestor măsuri, ci să manifeste responsabilitate şi profesionalism.

În funcţie de modul în care ministrul de Finanţe va reuşi să convingă partidele politice că măsurile de relaxare fiscală pot fi implementate fără a afecta stabilitatea macroeconomică sunt convins că partidele politice vor vota noul Cod Fiscal. Dacă ministrul de Finanţe va avea o prestaţie jalnică, aşa cum a avut zilele trecute Victor Ponta, atunci este posibil ca mulţi membri ai coaliţiei de guvernare să nu susţină noul Cod Fiscal.

Totuşi, în cadrul partidelor, s-a conturat ideea reducerii TVA de la 24% la 19% în două etape. Este clar că reducerea TVA de către Guvernul Ponta a fost făcută pompieristic. Cred că iniţiativa legislativă pe care am propus-o în martie 2014 privind reducerea TVA ar fi fost o măsură sustenabilă, deoarece se prevedea diminuarea acestei taxe în două etape, după cum urmează: în primul an scăderea taxei standard de la 24% la 22% şi a taxei reduse la alimente de la 24% la 16%, urmând ca în anul următor, în funcţie de rezultate, taxa standard să ajungă la 19%, iar taxa redusă pentru alimente la 9%. Sigur că acea iniţiativă, fiind propusă de opoziţie, a fost blocată de reprezentanţii puterii.

Reporter: Codul Fiscal este sau nu "cartoful fierbinte" lăsat de Victor Ponta viitorului guvern?

Gheorghe Ialomiţianu: Aplicarea întregului pachet fiscal propus de Guvernul Ponta va crea probleme în perioada următoare pentru ţara noastră, nu numai pentru un partid care va guverna la un moment dat. Dacă vom înregistra, în perioada următoare, un deficit bugetar de 8% din PIB, atunci vom avea probleme cu asigurarea finanţării acestuia, dar vom fi şi obligaţi, conform legislaţiei europene, să facem ajustări pentru ca, într-o perioadă scurtă, să ne încadrăm într-un deficit bugetar de 3% din PIB.

Pentru populaţie acest lucru ar însemna creşteri de impozite, pentru că niciun partid nu îşi va permite să se atingă de salarii sau pensii. Noile impozite vor fi plătite tot de populaţie, ceea ce înseamnă că se dă cu o mână şi se ia cu două.

Această politică a fost aplicată de Victor Ponta în 2013-2014 şi a avut efecte devastatoare asupra puterii de cumpărare a oamenilor şi asupra locurilor de muncă din sectorul privat. Din această cauză, PNL a provocat aceste discuţii, pentru a evita producerea unui dezastru, în perioada următoare.

Reporter: Cum credeţi că vor fi discuţiile asupra Codului cu Liviu Dragnea, actualul preşedinte PSD, comparativ cu Victor Ponta?

Gheorghe Ialomiţianu: Spre deosebire de Victor Ponta, Liviu Dragnea a acceptat participarea la discuţiile declanşate de PNL pe marginea Codului Fiscal, desemnându-l pe ministrul de Finanţe Eugen Teodorovici să prezinte sustenabilitatea măsurilor de relaxare fiscală. Deşi Liviu Dragnea a manifestat disponibilitatea ca PSD să participe la aceste discuţii, el nu se deosebeşte cu mult de Victor Ponta, deoarece ştie că orice cedare ar reprezenta o recunoaştere a incapacităţii guvernului Ponta de a implementa aceste măsuri.

Reporter: Îşi va da Victor Ponta demisia din funcţia de premier?

Gheorghe Ialomiţianu: Nu ştiu dacă Victor Ponta îşi va da demisia, dar orice zi în fruntea Guvernului reprezintă o pierdere pentru populaţie şi mediul de afaceri şi chiar pentru PSD. Sunt inacceptabile condiţiile pe care le flutură Victor Ponta pentru a îşi da demisia şi anume un pact cu preşedintele României privind numirea unui premier din actuala coaliţie precum şi aplicarea întregului pachet fiscal, fără să aibă măsuri pentru asigurarea sustenabilităţii. Guvernul Ponta este cel mai incompetent guvern pe care România l-a avut după 1989. Acest Guvern, atunci când a luat măsuri bune, a creat dificultăţi ţării prin modul în care le-a implementat.

De exemplu, reducerea CAS cu 5 puncte procentuale trebuia să aibă ca efect crearea de noi locuri de muncă în sectorul privat. Din cauza tăierii banilor de investiţii efectele reducerii CAS au fost anulate deoarece multe firme care trebuiau să primească bani de la bugetul statului au intrat în insolvenţă.

Reducerea TVA de la 24% la 9% la alimente a avut ca afect reducerea preţurilor şi a creat economii în buzunarele cetăţenilor. Din cauza majorării preţurilor la gaze naturale cu 12%, aceste economii au fost anulate.

Reporter: Sunteţi sau nu propus ca viitor ministru de Finanţe într-un guvern liberal?

Gheorghe Ialomiţianu: La această întrebare îi las pe cei care decid să dea răspunsul. În loc de răspuns aş vrea să prezint rezultatele economice şi financiare ale unor guverne. De exemplu, Guvernul Tăriceanu, în 2008, cu o creştere economică de 8,5%, a lăsat visteria ţării goală, deficitul bugetar de 5,4% din PIB, arierate de peste 4 miliarde euro, majorări de cheltuieli nesustenabile şi nu a demarat niciun proiect de investiţii major pentru România.

Guvernul Boc a preluat ţara în plină recesiune, cu deficit bugetar excesiv, lipsă de credibilitate pe pieţele financiare şi cu cheltuieli nesustenabile. În 2012, Guvernul Boc a lăsat România pe creştere economică, cu o rezervă bugetară de peste 6 milioane lei, cu o rezervă în trezorerie de peste 5 miliarde euro şi cu un deficit de 1,9% din PIB. Cu toate constrângerile bugetare din cauza crizei financiare, Guvernul Boc a acordat pensia socială de 350 lei de care beneficiază peste 500.000 persoane, a majorat pensiile a peste 1 milion de persoane şi a reîntregit salariile cu 15%.

Guvernul Ponta a preluat ţara stabilă din punct de vedere macroeconomic, pe creştere economică şi cu un deficit bugetar de 1,9% din PIB. Rezerva bugetară de 6 miliarde lăsată de Guvernul Boc a fost folosită de Guvernul Ponta pentru finalizarea întregirii salariilor bugetarilor şi satisfacerea clientelei politice în perioada alegerilor parlamentare. Guvernul Ponta, în loc să aplice măsuri de relaxare fiscală pentru consolidarea creşterii economice şi crearea de noi locuri de muncă, a luat o serie de măsuri de creştere a impozitelor şi taxelor şi a tăiat investiţiile publice. Banii obţinuţi din majorări de impozite şi tăieri de investiţii i-a utilizat pentru indexări de pensii, majorarea salariilor unor bugetari şi îndestularea clientelei politice.

Putem spune că, până în prezent, Victor Ponta nu a avut o politică fiscală de consolidare a creşterii economice şi îmbunătăţirii puterii de cumpărare a populaţiei. Toate măsurile de relaxare fiscală şi de creştere a salariilor bugetarilor anunţate nu se bazează pe o fundamentare, ci doar pe un exerciţiu de imagine. Dacă Victor Ponta mai rămâne în fruntea Guvernului, atunci el va lăsa România instabila din punct de vedere macroeconomic, cu un deficit excesiv şi cu o credibilitate redusă în faţa investitorilor şi creditorilor. Sperăm ca Victor Ponta să nu dea foc la casă cât mai stă în fruntea Guvernului.

Reporter: Cum vedeţi raportul cheltuieli versus colectări bugetare?

Gheorghe Ialomiţianu: Politica fiscal-bugetară aplicată de Victor Ponta în perioada 2013-2014 s-a bazat pe creşteri de impozite şi taxe şi pe tăierea banilor pentru investiţii. Această politică fiscal-bugetară va avea efecte negative asupra mediului de afaceri, locurilor de muncă din sectorul privat şi puterii de cumpărare a populaţiei.

De exemplu, atât în 2013, cât şi în 2014 Victor Ponta a tăiat de la investiţii aproximativ 5 miliarde lei, blocând o serie de lucrări în infrastructura rutieră. Deşi veniturile bugetare au crescut în 2013-2014, din păcate aceste venituri s-au situat sub 32% din PIB comparativ cu prevederile bugetare care au fost de aproximativ 33%. Atingerea ţintelor bugetare în perioada 2013-2014 s-a realizat prin tăieri de cheltuieli şi nu prin creşteri de venituri.

Nici anul 2015 nu arată mai bine din punct de vedere bugetar deoarece veniturile bugetare, încasate în semestrul I al acestui an sunt de 15,8% din PIB faţă de 16,2% din PIB, cât era prevăzut în buget. Cea mai proastă decizie a Guvernului Ponta în materie de politică bugetară este menţinerea excedentului bugetar în cursul anului, prin blocarea cheltuielilor şi distribuirea în mod iresponsabil a resurselor bugetare către primari din PSD, fără să se specifice destinaţia acestor bani.

Reporter: Investiţiile publice au continuat sau nu să scadă şi în acest an?

Gheorghe Ialomiţianu: Nici 2015 nu va fi un an mai bun din punct de vedere al investiţiilor publice comparativ cu perioada 2013-2014. Execuţia bugetară din primul semestru 2015 arată că pentru investiţii sunt cheltuieli de 10 miliarde lei, comparativ cu prevederile bugetare de 24 miliarde lei. Este clar că Victor Ponta aplică aceeaşi politică fiscală dezastruoasă ca şi în perioada 2013-2014, tăind banii de investiţii, lăudându-se cu un excedent bugetar de 6-7 miliarde lei, pe care îi va distribui pe criterii politice la sfârşitul lui 2015, dacă mai rămâne la guvernare.

Modul discreţionar de împărţire a banilor s-a dovedit şi la rectificarea bugetară din iulie 2015, când din suma de 4,4 miliarde lei s-au alocat peste 2,2 miliarde lei pe criterii politice. Victor Ponta nu se poate lăuda de la instalarea sa în fruntea Guvernului cu un proiect major de investiţii. Deşi Victor Ponta susţine că nu se fac investiţii de frica DNA, acest lucru nu este real.

Cu ocazia rectificării bugetare Guvernul Ponta a aprobat ca o parte din banii aprobaţi pentru proiecte de investiţii să fie utilizaţi pentru studii de fezabilitate şi expertize. Se ştie că cel mai uşor mod de sifonare a banului public se realizează prin aceste studii. Din păcate, singurele investiţii care se fac în ţară în momentul de faţă sunt cele de la nivel local, care nu au impact major asupra creşterii economice.

PNL are prevăzut în programul de guvernare ca unul din principalele motoare de creştere economică să fie investiţiile publice şi în principal cele în infrastructura rutieră, sănătate şi învăţământ. Fără investiţii în infrastructura rutieră, România nu poate fi o ţară atractivă, chiar în condiţiile aplicării măsurilor de relaxare din Codul Fiscal. Ar fi o greşeală pentru orice guvern să asigure sustenabilitatea acestor măsuri prin tăierea banilor de investiţii.

Reporter: Credeţi că avem nevoie în continuare de un acord cu FMI?

Gheorghe Ialomiţianu: Deşi România are stabilitate macroeconomică şi credibilitate pe pieţele europene, totuşi se impune încheierea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional, prin asigurarea unor linii de finanţare şi fără evaluări periodice. Avantajele unui nou acord cu FMI se referă la consolidarea rezultatelor obţinute până acum de ţara noastră şi reducerea cofinanţării de la 15% la 5% pentru absorbţia fondurilor europene. Sigur că acest lucru trebuie discutat în cadrul Consiliului de Miniştri de Finanţe şi Economie având, în vedere că, în cadrul Uniunii Europene, s-au creat structuri de asistenţă financiară şi supraveghere din punct de vedere bugetar şi macroeconomic.

În momentul de faţă, cel mai important lucru pentru ţara noastră este finalizarea acordului cu FMI, care trebuie încheiat în septembrie, ceea ce obligă Guvernul Ponta să îndeplinească angajamentele cuprinse în acest acord, respectiv implementarea reformelor structurale, asigurarea sustenabilităţii măsurilor fiscale, încadrarea în ţintele de deficit convenite cu organismele internaţionale, prioritizarea investiţiilor.

Reporter: Vă mulţumesc!