DIRECTIVA EUROPEANĂ - MĂRUL DISCORDIEI DINTRE INDUSTRIE ŞI AUTORITĂŢI Producătorii: "Din cauza bâlbelor legislative, situaţia este fără precedent"

Situaţia din sectorul tutunului, creată de modul de legiferare a Directivei Europene din domeniu (40/2014), este una fără precedent, consideră reprezentanţii companiei JTI, unul dintre producătorii importanţi din piaţa noastră de profil.

Aceştia s-au arătat profund uimiţi de faptul că proiectul legislativ de transpunere a directivei în legislaţia naţională se află atât în Parlament, fiind deja adoptat de Senat, cât şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, urmând să fie aprobat de Guvern sub formă de Ordonanţă de Urgenţă.

Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Guvernului la momentul redactării articolului, ne-a spus că, dacă Parlamentul a început procesul de legiferare a iniţiativei legislative, atunci proiectul de Ordonanţă nu mai poate intra şi în Guvern.

La rândul său, Cristiana Anghel, secretar în cadrul Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat, ne-a spus că Executivul nu poate aproba o Ordonanţă de Guvern dacă există "o lege pe traseu": Domnii de la Guvern nu au dreptul, conform legii, să emită o Ordonanţă, dacă un text legislativ se află la aprobare în Parlament. În plus, trebuie să-şi dea avizul şi Ministerul Finanţelor Publice pe o astfel de iniţiativă, pentru că vorbim de bani la bugetul de stat. Ţin să menţionez că ultima variantă a legii a venit de la Guvern cu ştampila Ministerului Sănătăţii, în loc de cea a Secretariatului General al Guvernului".

Cristiana Anghel ne-a mai spus că proiectul de lege a plecat spre Camera Deputaţilor - care este for decizional - pentru avizare, considerând că iniţiativa poate fi aprobată în regim de urgenţă, până la vacanţa parlamentară.

Textul legislativ lansat în dezbatere de Ministerul Sănătăţii motivează faptul că noua lege ar urma să fie aprobată prin Ordonanţă de Guvern subliniind, printre altele, că termenul prevăzut pentru transpunerea actului european de către statele membre, respectiv 20 mai 2016, a expirat, orice întârziere a autorităţilor române putând conduce la declanşarea acţiunii de infringement.

Iniţiativa legislativă mai precizează că este nevoie de OUG ţinând cont de vacanţa parlamentară şi "în scopul evitării impunerii sancţiunilor pecuniare împotriva României (...) în cazul în care Comisia Europeană, sesizând Curtea de Justiţie cu o acţiune în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor, consideră că statul membru nu şi-a îndeplinit obligaţia de a comunica măsurile de transpunere a unei directive adoptate în conformitate cu o procedură legislativă".

• JTI: "Cine va suporta prejudiciile generate de incertitudinile legislative?"

Industria tutunului avertizează că producătorii nu vor putea să se conformeze noilor prevederi, întrucât detaliile referitoare la implementarea legii se află în normele de aplicare, în timp ce Ordonanţa prevede că societăţile de tutun sunt obligate să-şi adapteze producţia odată cu intrarea în vigoare a noii legi, adică în momentul publicării sale în Monitorul Oficial.

În acest context, conducerea JTI subliniază: "Incertitudinile în creştere generează prejudicii atât industriei de profil, cât şi bugetului de stat, în condiţiile în care managementul stocurilor este din ce în ce mai dificil, iar ANAF înregistrează deja fluctuaţii la încasările din acciza la ţigarete. Totodată, nu putem să nu întrebăm: cine va suporta aceste prejudicii? (...) O chestiune elementară, neclarificată de către reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, este cu ce culoare trebuie tipărite textele avertismentelor de sănătate: cu alb, sau cu alb şi roşu? Acest aspect nu a fost lămurit nici în cadrul şedinţelor publice din comisiile de specialitate ale Senatului, nici ca urmare a adreselor trimise ministerului. În fişierele transmise producătorilor de către Ministerul Sănătăţii la începutul lunii februarie, textul este alb pe fond negru (în conformitate cu Decizia Comisiei 2015/1842), iar în Anexa la Proiectul Legii de transpunere/Proiectul Ordonanţei de urgenţă, textul este scris cu alb şi roşu (conform Directivei delegate 109/2014/UE)".

În aceste condiţii, JTI solicită acordarea unei perioade de tranziţie pentru conformarea producţiei la noile cerinţe, "prin prevederea unui termen de intrare în vigoare rezonabil, ulterior publicării Normelor de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă şi a unor dispoziţii tranzitorii care să permită continuarea producţiei conform actualei legi până la data intrării în vigoare a noului act normativ, luând în considerare că modificarea ambalajelor, tipărirea acestora de către furnizori şi adaptarea tehnologică a producţiei pentru piaţa locală nu se pot face peste noapte".

Reprezentanţii Ministerului Sănătăţii s-au arătat miraţi de nelămuririle industriei, precizând că, pe site-ul ministerului de resort, au fost postate încă din luna februarie fişiere şi fotografii cu mesajele care vor fi puse pe pachetele de ţigări şi că acestea nu vor fi modificate în textul normelor de aplicare.

Referitor la metoda de rulare a ilustraţiilor pe pachetele de ţigări, aceasta va fi stabilită printr-un Ordin de ministru la care se lucrează şi care ar urma să fie dat imediat după aprobarea Ordonanţei.

În plus, JTI consideră: "Textul Proiectului de Ordonanţă permite Ministerului Sănătăţii să decidă, prin Ordin, în privinţa standardizării pachetelor produselor din tutun, măsură echivalentă confiscării mărcilor. Subliniem că, din perspectiva ierarhiei actelor normative şi a tehnicii legislative, un ordin nu poate modifica o lege, acest lucru putându-se face numai printr-un act normativ cu rang de lege".

Producătorii de ţigări subliniază că au atras atenţia în mai multe ocazii Guvernului cu privire la consecinţele întârzierii procesului de transpunere a Directivei, în februarie 2016 solicitând adoptarea proiectului de lege prin Ordonanţă de urgenţă, pentru ca producţia să aibă un timp de conformare şi pentru "evitarea blocării funcţionării unui sector economic cu o contribuţie importantă la bugetul de stat".

Sursele citate menţionează că Executivul a refuzat, la momentul respectiv, orice dialog cu producătorii legali, iar solicitările nu au primit un răspuns formal. Proiectul actual de Ordonanţă nu îşi are rostul. E întârziat şi redundant, cu termene nerealiste.

• Producătorii de ţigarete spun că depind de furnizorii globali de ambalaje

Este necesar ca România să transpună noile reglementări europene într-un timp cât mai scurt şi cu acurateţe, au declarat, recent, reprezentanţii British American Tobacco (BAT), menţionând că societatea a făcut eforturi susţinute de pregătire pentru noile cerinţe de producţie.

Sursele citate au precizat: "Deşi termenul limită de 20 mai a fost depăşit, noi vom continua să producem conform legislaţiei în vigoare, însă ne vom adapta celei noi de îndată ce va fi finalizată. Cerem stabilirea unui calendar clar şi transparent de transpunere a Directivei Tutunului de către autorităţile române, angajându-ne totodată să ne adaptăm complet procesele de producţie în termen de trei luni de la adoptarea legii de transpunere.

Reprezentanţii JTI au arătat, în urmă cu câteva luni, că producţia nu se poate modifica peste noapte, ci doar în baza unei legi şi a unor norme publicate în Monitorul Oficial: "Am arătat public că depindem de furnizorii globali de ambalaje, că avem nevoie de câteva luni pentru schimbarea designului, pregătirea procesului de tipărire, comanda materialelor, printarea blanchetelor şi transportul acestora către România, unde se produc ţigaretele şi se face împachetarea propriu-zisă. Acesta este motivul pentru care am solicitat o perioadă de tranziţie pentru fabricaţie sau permisiunea de a produce în paralel şi a ne adapta din mers, astfel încât, la anul, pe 20 mai 2017, data prevăzută în Directivă pentru «curăţarea pieţei», să putem avea doar produse de tip nou. Stocurile, limitate de legislaţia fiscală în vigoare, nu sunt suficiente pentru a acoperi vânzările din perioada de vară, care este o perioadă de vârf şi există pericolul real ca piaţa să fie inundată de produse de contrabandă".

Aceştia au explicat de ce sunt necesare câteva luni pentru adaptarea producţiei la cerinţele Directivei tutunului.

"Înainte de tipărire, trebuie pregătite desenele tehnice şi ştanţele cu avertismentele de sănătate şi adaptate designul şi grafica pentru fiecare dintre cele 150 de sortimente. Această pregătire este făcută de doar două companii globale care deservesc toţi producătorii de tutun din Europa.

Odată încheiată pregătirea graficii şi a ştanţelor, se comandă cilindrii şi cartonul. În lume, există numai trei furnizori de cilindri pentru rotogravură. Pregătirea cilindrilor durează până la 14 săptămâni. Cilindrii sunt apoi transportaţi la cele câteva tipografii de profil. De la instalarea cilindrilor în tipografie şi până la definitivarea comenzii de tipărire trec aproape şase săptămâni. Dintre tehnicile de tipărire (rotogravură - tipărire cu cilindri, offset - tipărire cu plăci şi flexo), este preferată rotogravura, chiar dacă este mai scumpă, pentru că menţine calitatea tiparului la tiraje mari şi reprezintă o piedică în calea contrafacerii (offset-ul este utilizat pentru volume mici).

După tipărire, ambalajele sunt transportate în fabricile locale. Transportul, cu tirul, durează până la o săptămână. Producerea şi împachetarea propriu-zisă a ţigaretelor, în fabricile producătorilor de tutun, se fac în aproximativ trei săptămâni, după care urmează distribuţia în ţară, către depozite, magazine, chioşcuri etc.

Numărul furnizorilor globali de ambalaje este limitat, iar modificările trebuie făcute pentru toate cele 28 de state membre aproape simultan. Aşadar, se aplică principiul «primul venit, primul servit», capacităţile de producţie ale furnizorilor trebuind în mod normal rezervate cu câteva luni în avans. Rezervarea e posibilă doar după ce legea şi normele ei de aplicare sunt definitive. Fabricile din România nu au rezervat încă nimic, iar pieţele cu legi adoptate sau proiecte de lege foarte avansate au lansat deja comenzi".

Philip Morris a demarat deja, încă de acum câteva luni, procesul de adaptare a producţiei, pe baza specificaţiilor tehnice primite de la Ministerul Sănătăţii în procesul de transpunere, urmărind să se încadreze în termenul legal, au spus reprezentanţii PMI, precizând: "Compania şi-a asumat, astfel, un semnificativ risc comercial, dată fiind lipsa garanţiilor că proiectul de lege se va finaliza la termenul preconizat şi că nu va suferi modificări pe parcursul procesului de legiferare".

Aceştia au subliniat că producătorul susţine eforturile de reglementare şi menţinerea unui dialog instituţional şi transparent cu toate părţile implicate.

Piaţa neagră este singura care poate profita de pe urma întârzierii adoptării noilor reglementări, în timp ce, atât consumatorii, cât şi bugetul de stat vor suferi în cazul unei prezenţe crescute a produselor de contrabandă sau contrafăcute, mai consideră reprezentanţii domeniului.

Aceştia evidenţiază că ţara noastră se situează pe locul al doilea în Europa de Est ca dimensiune a pieţei ilegale a produselor din tutun, precizând: "Aproximativ o ţigaretă din şase fumate în România este netaxată şi fiecare punct procentual din cele 17,6 reprezentând nivelul actual al contrabandei înseamnă 40 milioane euro lipsă la bugetul de stat".

Pe piaţa locală sunt produse şi comercializate circa 150 de sortimente de ţigarete. Anul trecut, pentru piaţa românească, au fost fabricate aproximativ 1,2 miliarde pachete de ţigarete. Toate ambalajele necesare producţiei au fost concepute şi tipărite în străinătate de către furnizori specializaţi.