Discuţii aprinse pe marginea proiectului privind combaterea spălării banilor

• Sorin Constantinescu: "Activitatea din păcănele va fi blocată, dacă legea pentru prevenirea spălării banilor va trece de Parlament în forma actuală"

Reprezentanţii domeniului de gambling au purtat, ieri, discuţii aprinse cu cei din autorităţile competente pe marginea proiectului legislativ privind modificarea Legii pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor. Dacă aceas­tă iniţiativă, care se află în procedura de aprobare în regim de urgenţă la Parlament, va trece în forma actuală, atunci activitatea din păcănele va fi blocată, ne-a spus Sorin Constantinescu, expert în combaterea criminalităţii economico-financiare în domeniul jocurilor de noroc. Domnia sa ne-a explicat: "Pe legea veche, entităţi raportoare sunt doar cazinourile. Acum însă, conform noului proiect, absolut toate firmele din domeniul jocurilor de noroc vor fi obligate să raporteze la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) tranzacţiile care depăşesc 2000 de euro. Totodată, trebuie identificate persoanele care fac aceste tranzacţii. Dar la păcănele şi pariuri şi la agenţiile Loto nu putem identifica persoanele care fac aceste tranzacţii, pentru că intră în sala de jocuri şi bagă banii direct în aparate. Pot juca la mai multe agenţii ale aceleiaşi firme şi pot ajunge la 2000 de euro, dar operatorii nu au cum să îşi dea seama? Vor fi imposibil de identificat. Dacă legea intră în vigoa­re sub această formă, blochează activitatea de păcănele. Sunt 72.000 de păcănele şi doar taxa de autorizare este 3000 de euro pentru aparat. Aşadar, statul ar pierde doar din această taxă peste 200 de milioane de euro".

ONPCSB a iniţiat un proiect de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, care transpune în legislaţia noastră Directiva UE 2015/849, aceasta fiind a patra directivă în domeniu.

Proiectul legislativ instituie un mecanism naţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi a finanţării terorismului şi va avea un impact semnificativ asupra activităţii unor entităţi care operează în diverse domenii, inclusiv asupra industriei jocurilor de noroc.

Printre altele, iniţiativa îi obligă pe operatorii de jocuri să transmită Oficiului un raport pentru activitate suspectă, dacă aceştia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:

a) bunurile/fondurile, indiferent de sumă, provin din săvârşirea de infracţiuni sau au legătură cu finanţarea terorismului;

b) persoana sau împuternicitul/reprezentantul/mandatarul acestuia nu sunt cine pretind a fi;

c) informaţiile deţinute pot fi relevante pentru investigarea unei infracţiuni.

Şi actuala lege - 656/2002 - conţine prevederi referitoare la măsurile de cunoaştere a clientelei, dar nu sunt atât de detaliate, noul proiect modificând şi pragurile peste care aplicarea măsurilor de cunoaştere a clientelei devine obligatorie.

Pe lângă cazurile cu caracter general, conform informaţiilor disponibile în presă, proiectul de lege prevede şi un caz special, aplicabil operatorilor de jocuri de noroc: aceştia vor fi obligaţi să aplice măsurile-standard de cunoaştere a clientelei în momentul colectării câştigurilor, în momentul punerii unei mize, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, ori în toate cazurile atunci când se efectuează tranzacţii a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 de euro, indiferent dacă tranzacţia se realizează printr-o singură operaţiune sau mai multe operaţiuni ce par a avea o legătura între ele.

• Operatorii de jocuri: "Impozitul trebuie aplicat la veniturile finale, nu la încasări"

O altă problemă de care operatorii de jocuri de noroc se plâng de foarte multă vreme este reprezentată de veniturile reale ale operatorilor, la care ar trebui aplicat impozitul.

Sorin Constantinescu a reiterat: "La noi, venitul nu este definit în codul fis­cal clar, iar în provincie mai ales legea este interpretată oricum. Astfel, sunt luate în calcul doar intrările, nu şi ieşirile din activitatea de jocuri de noroc şi ne treuzim în situaţia în care un operator are aparat de joc care dă afară 94 de lei dintr-o sută încasaţi şi ANAF calculează 16% din cât bagă jucătorul în aparat. Deci operatorul plăteşte impozit pe o sută de lei, deşi 94 au fost returnaţi jucătorului. Adică pierde 10 lei (cei 6 rămaşi în aparat plus alţi zece, până la 16 lei, adică 16% din suta de lei încasată). Din acest motiv s-au închis o grămadă de firme de pariuri, cu sute de agenţii, cu mulţi angajaţi, iar statul a pierdut circa 50 milioane euro în ultimii 3-4 ani, aiurea.

Continuă să fie tot felul de controale pe această temă, iar firmele se închid din cauză că plătesc impozit pe toate încasările, nu doar pe veniturile care rămân după plata premiilor către jucători. Practic, plătim impozit pe pierdere. Peste tot veniturile îneamnă diferenţa dintre încasări şi plăţi, doar la noi se plăteşte 16% din cifra de afaceri. De aceea, din 37 de cazinouri care nu funcţionat acum câţiva ani în ţara noastră mai sunt 5, în Bucureşti".

Conform domnului Constantinescu, această problemă fiscală există încă din anul 1998 şi nu a fost soluţionată până în prezent.