Dorinţa de cenzurare a cărţilor, la un nivel record

Iureşul corectitudinii politice, greu de înţeles în anumite zone, dar şi replicile la această tendinţă, ating noi şi noi culmi pe care nimeni nu le doreşte. Statui dărâmate, cărţi cenzurate, melodii interzise sunt câteva dintre problemele cu care se confruntă cultura din cauza acestui "război". Niciodată în ultimele decenii atât de multe cereri de cenzură a cărţilor nu au fost formulate în Statele Unite, a avertizat Asociaţia bibliotecilor americane, într-un context de polarizare culturală tot mai intensă în această ţară. Încercările de retragere a cărţilor de pe rafturi vizează mai ales volume care abordează chestiuni legate de comunitatea LGBT+ şi de minorităţi, potrivit acestui ONG. În total, 1.269 de cereri de cenzură vizând una sau mai multe cărţi au fost depuse pe teritoriul american în 2022, faţă de 729 de cereri în 2021, anul ce stabilise deja un record, potrivit unui comunicat al acestei asociaţii, care recenzează datele de acest tip începând din 2003. Numărul cărţilor vizate a fost de 2.571 în 2022, faţă de 1.858 în 2021. Marea lor majoritate (86%) sunt cărţi aparţinând literaturii pentru tineri, iar mai mult de jumătate (58%) sunt cărţi incluse în programa de predare sau care sunt disponibile în şcoli. "Am observat că aceste cereri provin de la grupuri organizate de cenzură, care iau la ţintă consiliile de administraţie ale bibliotecilor locale pentru a le cere să retragă o listă lungă de cărţi", a denunţat Deborah Caldwell-Stone, coordonatoarea departamentului pentru libertate intelectuală din cadrul asociaţiei menţionate. Obiectivul acestei "poliţii autoproclamate a cărţii" este "de a şterge vocile celor care sunt în general excluşi din conversaţiile naţiunii noastre, precum persoanele din comunitatea LGBTQIA+ şi persoanele de culoare", a adăugat ea. Publicarea acestor date intervine în contextul în care statele conservatoare americane atacă într-o manieră mult mai directă cărţile ce abordează subiecte precum rasismul şi identitatea de gen. Potrivit criticilor lor, aceste cărţi îi stimulează în special pe copiii albi să se vadă ca nişte asupritori ai minorităţilor. Romanul "Beloved", un clasic al scriitoarei afro-americane Toni Morrison, este unul dintre volumele vizate de astfel de cereri de cenzură. Recompensat cu premiul Pulitzer în 1988, el spune povestea unei foste sclave care alege să îşi ucidă copilul pentru ca acesta să nu mai trăiască, la rândul său, atrocităţile sclaviei.