DTZ: "Trei milioane mp - stocul de spaţii comerciale moderne"

Stocul spaţiilor comerciale moderne din ţara noastră a depăşit trei milioane mp la finele primului semestru. Un studiu al DTZ arată că centrele comerciale reprezintă 60% din stoc, parcurile de retail - 25%, iar diferenţa de 15% este reprezentată de galerii comerciale.

Compania de consultanţă imobiliară prognozează creşteri ale chiriilor începând cu trimestrul IV al anului curent. Nivelul chiriilor "prime" (n.r. locaţii centrale) a fost stabil în ultimii patru ani, iar în acest an nu va înregistra modificări semnificative, estimează analiştii, care aşteaptă, începând cu trimestrul IV al anului, o presiune ascendentă asupra nivelului prime de închiriere, ţinând cont de faptul că spaţiile comerciale de 100 mp situate la parterul centrelor comerciale dominante sunt din ce în ce mai limitate, numărul de intrări noi este în creştere, iar retailerii - în special brandurile de modă - raportează creşteri solide ale vânzărilor".

La sfârşitul primului semestru, pentru proiectele de retail performante din Bucureşti, chiriile "prime" s-au situat între 60-70 euro/mp/lună, în timp ce în proiectele secundare chiria variază între 25-45 euro/mp/lună.

În afara Capitalei, chiria în centrele dominante variază între 20-25 euro/mp/lună. În oraşe precum Timişoara, Cluj-Napoca, Iaşi sau Constanţa chiriile "prime" sunt cu 20-30% mai ridicate, au precizat specialiştii DTZ, care au subliniat că în oraşele terţiare, chiria prime este de 12-18 euro/mp/lună.

Două centre comerciale (Mega Mall Bucureşti şi Coresi Braşov) au fost finalizate în prima jumătate a anului, având o suprafaţă totală închiriabilă de 117.000 mp.

Raportul DTZ precizează: "În trimestrele viitoare, spaţiile comerciale moderne programate pentru livrare totalizează peste 100.000 mp. Cel mai activ investitor de retail va rămâne NEPI, care are în curs de dezvoltare un centru comercial în Timişoara şi extinde anumite centre comerciale din portofoliul sau. Ţinând cont de faptul că în ţara noastră, în majoritatea oraşelor cu o populaţie de peste 100.000 de locuitori au fost dezvoltate proiecte moderne de retail, pe termen mediu, ne aşteptăm ca noile dezvoltări să fie direcţionate spre oraşele terţiare. Ca şi în alte ţări din regiune (de exemplu, Polonia), parcurile de retail de dimensiuni reduse ar putea deveni formatul preferat al dezvoltatorilor".

Vânzările cu amănuntul au crescut în primul semestru cu 4,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Creşterea a fost stimulată de vânzările de produse alimentare (produse alimentare, băuturi şi tutun), care sunt cu 11,5% mai mari faţă de anul precedent, vânzările nealimentare rămânând stabile.

Principalii retaileri de FMCG (n.r. bunuri de larg consum) au continuat să-şi mărească reţeaua, Profi fiind cele mai activ, cu 40 de supermarketuri şi magazine de proximitate deschise, conform sursei citate. Pe segmentul de hipermarketuri, Kaufland, Auchan şi Carrefour şi-au extins reţeaua locală cu o unitate fiecare. La sfârşitul primului semestru, Kaufland opera 103 hipermarketuri în ţara noastră, lanţul de hipermarketuri Auchan avea 33 de unităţi şi Carrefour - 28 de hipermarketuri.

DTZ comentează că strategiile de expansiune ale retailerilor de fashion au continuat să vizeze proiectele existente cu performanţe dovedite. De-a lungul primului semestru, Inditex a fost cel mai activ retailer pe segmentul fashion. Grupul spaniol a deschis 10 unităţi noi, ajungând la sfârşitul lunii iunie la o reţea de 108 magazine.

Cel de-al doilea retailer de modă activ a fost grupul polonez LPP, cu 6 noi magazine deschise. La sfârşitul primei jumătăţi a anului, LPP opera 21 de magazine în ţara noastră.

Interesul noilor retaileri a crescut semnificativ faţă de perioada similară a anului trecut, în opinia DTZ. În consecinţă, un număr ridicat şi diversificat de brand-uri a intrat pe piaţa autohtonă în primul semestru, Bucureştiul continuând să fie destinaţia principală pentru deschiderea primului magazin din România.

Rata de neocupare în proiectele dominante este sub 4% în perioada analizată. În proiectele secundare, rata de neocupare a fost între 10-15%, iar în cele terţiare - între 20-25%.