Fluctuaţiile din ultimele zile ale francului elveţian le-au depăşit pe cele consemnate de rublă, care a fost cea mai volatilă monedă din lume în ultimele 12 luni.
Evoluţia recentă a francului a fost generată de decizia luată, la data de 15 ianuarie, de Banca Naţională a Elveţiei, respectiv abandonarea în mod neaşteptat a plafonului minim impus cursului franc/euro.
"Anunţul băncii centrale a Elveţiei a fost o surpriză majoră pentru piaţă", a declarat, conform Bloomberg, Piotr Matys, analist la "Rabobank International" din Londra. Acesta a menţionat: "Există mulţi factori negativi în jurul rublei, dar în privinţa volatilităţii este posibil ca momentul cel mai dificil să fi fost depăşit".
Conform datelor Bloomberg, volatilitatea francului elveţian a atins nivelul de 261% (peste cea a rublei), după decizia SNB de eliminare a plafonului de 1,20 franci/euro, care a dus la aprecierea masivă a monedei elveţiene.
Amintim că instabilitatea rublei a crescut după ce Rusia a permis, în noiembrie, fluctuaţia liberă a monedei, decizie care a accelerat deprecierea declanşată de prăbuşirea preţurilor petrolului şi de sancţiunile impuse acestei ţări de Occident, din cauza conflictului din Ucraina.
În 16 decembrie 2014, volatilitatea rublei a atins 245%, în urma deciziei Băncii Rusiei de a majora dobânda de politică monetară la 17%, de la 10,5%, pentru susţinerea monedei. Rubla continuă să fie cea mai instabilă monedă de pe pieţele emergente.
Ieri, francul s-a menţinut aproape la egalitate cu moneda unică europeană, pe pieţele externe. La ora 10.26, pe piaţa din New York, cotaţia francului era de 1,0183 unităţi/euro, mai mică cu 2,4% faţă de ultima zi a săptămânii trecute.
Francul a urcat cu 21% săptămâna trecută, având un curs de 99,41 centime/euro la data de 16 ianuarie. Moneda a crescut cu 41%, la 85,17 centime, joi (când SNB a eliminat plafonul), acesta fiind cel mai ridicat curs de la debutul euro, în 1999.
Analiştii băncii americane "JPMorgan Chase & Co." estimează că francul va creşte cu aproape 9%, la 92,50 centime/euro, până în luna martie, iar tendinţa de apreciere va continua până la finele anului, când cursul va fi de 98 centime/euro.
În schimb, "UBS Group" AG preconizează că francul va slăbi, în condiţiile în care măsurile de stimulare pe care le va lansa Banca Centrală Europeană vor susţine economia zonei euro. UBS, cea mai mare bancă din Elveţia, anticipează că francul se va deprecia la 1,05 unităţi/euro în 12 luni.
• Moody's: "Aprecierea francului ar putea afecta în mod negativ băncile austriece"
Aprecierea francului elveţian ar putea afecta în mod negativ băncile austriece, cea mai vulnerabilă fiind "UniCredit Bank Austria" AG, consideră agenţia de evaluare financiară Moody's Investors Service.
Potrivit Moody's, până la data de 30 septembrie 2014, băncile austriece le-au oferit gospodăriilor şi companiilor din ţară credite în franci în valoare totală de 29,2 miliarde de euro, acest gen de credite reprezentând 91,3% din totalul împrumuturilor în valută, iar restul fiind credite în yeni japonezi.
"O apreciere a francului elveţian înseamnă că debitorii ale căror venituri sunt în euro vor avea dificultăţi în rambursarea creditelor în franci, iar costurile băncilor vor creşte", atrage atenţia Moody's.
Potrivit estimărilor agenţiei, "UniCredit Bank Austria" AG avea credite denominate în franci în valoare totală de 13 miliarde de euro la sfârşitului lui 2013, urmată de "Erste Group Bank" AG - cu credite de 10 miliarde de euro la finele lunii septembrie 2014 şi "Raiffeisen Bank International" AG, cu 4,3 miliarde de euro. "Expunerile UniCredit Bank Austria, Erste Group şi RBI pe creditele în franci includ şi expunerea pe pieţele din Europa de Est, unde operează. RBI are o concentrare mare în Polonia, unde 29% din credite sunt în franci", susţine Moody's.
În rândul statelor din Europa Centrală şi de Est, Moody's estimează că Ungaria avea cea mai mare proporţie de credite în franci, urmată de Polonia, Croaţia, Serbia şi România.
Conform zerohedge.com, un motiv care ar fi stat la baza deciziei SNB de eliminare a plafonului pe curs ar putea fi următorul: SNB era nevoită să cumpere miliarde de euro zilnic, iar bilanţul său contabil exploda. În acest caz, deţinerile sale în valută, care erau de aproape 500 miliarde dolari la finele lui 2014, posibil să fi atins 600 de miliarde dolari sau mai mult, adică aproape 100% din PIB. În situaţia dată, cum SNB este o bancă listată cu acţionari minoritari, este posibil ca autoritatea de reglementare a pieţei de capital să tragă un semnal de alarmă în privinţa "leverage"-ului.
Un alt scenariu zerohedge.com este: rezervele valutare ale SNB nu sunt ţinute la SNB, ci la o bancă străină, în numele său, poate chiar la BCE. Zerohedge.com scrie că, probabil, BCE ştia exact ce se întâmplă la SNB, respectiv câţi euro acumulează banca. Dacă suma "a ieşit de sub control", BCE putea să ameninţe că publică unele informaţii, invitând speculatorii să declanşeze un atac împotriva SNB, notează zerohedge.com.