DUPĂ ÎMPRUMUTUL DE PE PIEŢELE EXTERNE Costurile de finanţare pe 10 ani ale Guvernului revin spre 3%

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat climatul macro-financiar internaţional şi ştirile interne săptămâna trecută, observându-se scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane pe 10 ani la 3,02% de la 3,09% în finalul săptămânii precedente, arată într-un raport Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Potrivit acestuia, evoluţia a fost în linie cu dinamica din piaţa de titluri de stat din Statele Unite, dar pe sens opus cu evoluţia din piaţa bundurile germane. Săptămâna trecută România a revenit pe pieţele externe şi a vândut titluri de stat în valoare de 3,5 miliarde de euro pentru finanţarea deficitului bugetar de 80 de miliarde de lei din acest an, licitaţie ce a sprijinit scăderea ratei dobânzii pe 10 ani.

Rădulescu notează: "În România, PIB-ul a scăzut cu 3,9% an/an în 2020, dar majorarea investiţiilor productive cu 6,8% an/an exprimă premise favorabile pentru ritmul economiei pe termen mediu. Totodată, comerţul cu amănuntul a crescut cu 0,6% lună/lună şi cu 1,3% an/an în februarie (avans cu 1,5% an/an la două luni). Pe de altă parte, rata de economisire a populaţiei a urcat de la 14,6% în 2019 la 16,2% în 2020 (nivel record). De asemenea, rata şomajului a crescut de la 5,6% în ianuarie la 5,7% în februarie, maximul din septembrie 2016. Nu în ultimul rând, prognozele FMI indică perspectiva creşterii economiei interne cu 6% an/an în 2021 şi 4,8% an/an în 2022. Evoluţiile macroeconomice interne, nivelul ridicat de atractivitate al titlurilor de stat româneşti şi climatul din pieţele financiare internaţionale au condus la scăderea ratei de dobândă la obligaţiunile suverane la 10 ani cu 2,4% la 3,02% în ultima săptămână (plus 1,9% în 2021). Spread-ul de dobândă s-a redus cu 6,4% la 1,245 puncte procentuale, minimul de la jumătatea lunii februarie".

Săptămâna trecută, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a accesat pieţele externe pentru finanţarea datoriei publice şi a emis două euroobligaţiuni, una în valoare de 2 miliarde de euro cu scadenţa în aprilie 2033 la benchmark (MS) + 195 puncte de bază (randament 2,10%) şi una în valoare de 1,5 miliarde euro, cu maturitatea aprilie 2041, la benchmark (MS) + 235 puncte de bază (randament 2,77%).

"Cererea investitorilor pentru aceste licitaţii a fost una ridicată, de 6 şi respectiv 4 miliarde de euro, ceea ce a permis MFP să se împrumute cu 30 de puncte de bază mai ieftin decât randamentele orientative de la deschiderea licitaţiei. Până la finalul anului, MFP va mai accesa probabil de două ori pieţele externe. Conform unui proiect al guvernului, MFP «are în vedere emiterea de euroobligaţiuni în valoare de aproximativ 11 miliarde de euro (echivalent)» în perioada aprilie 2021 - aprilie 2022", notează şi analiştii BCR Cercetare.

De asemenea, în cursul săptămânii trecute Ministerul de Finanţe s-a împrumutat de pe piaţa internă şi cu 500 milioane de lei prin certificate pe 12 luni, cu 655 milioane de lei prin titluri scadente în iunie 2026 şi cu 575 milioane de lei prin obligaţiuni cu scadenţa octombrie 2030, la costuri medii anuale de 1,91%, 2,59% şi 3,02% - la această din urmă licitaţie randamentul de împrumut a fost în creştere cu 34 de puncte de bază raportat la licitaţia similară din februarie. Toate licitaţiile de pe piaţa internă a MFP s-au bucurat de o cerere solidă, cu un raport bid-to-cover de peste 2 lei pentru fiecare leu vândut, ceea ce indică o situaţie pozitivă a lichidităţii din sistemul bancar după scadenţa de 9 miliarde de lei din 22 martie.

Pentru această săptămână, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri de stat, una scadentă în martie 2036, în volum de 230 milioane de lei, iar cealaltă scadentă în octombrie 2023, în volum de 575 milioane de lei. Pe întreaga lună, Ministerul Finanţelor a programat împrumuturi de 4,5 miliarde de lei.

În debutul acestui an s-a evidenţiat o tendinţă de ajustare ascendentă a anticipaţiilor inflaţioniste, mai ales în Statele Unite, care au adus o creştere puternică a randamentelor obligaţiunilor pe termen lung pe pieţele financiare internaţionale, evoluţie ce a avut impact şi asupra pieţelor emergente şi implicit şi asupra celei locale. În 11 februarie, rata de dobândă pe 10 ani a României a atins un minim istoric de 2,66%.

• BCR: Încetinire abruptă a activităţii economice din România la final de martie şi început de aprilie

Analiştii BCR mai arată că activitatea economică din România a înregistrat o încetinire abruptă la final de martie şi început de aprilie (vezi grafic). Amintim că la finalul lunii martie au intrat în vigoare noi restricţii: închiderea magazinelor/centrelor comerciale la ora 18:00 şi interzicerea circulaţiei după 20:00 pe toată durata săptămânii în zonele unde incidenţa depăşeşte 7,5 cazuri la mia de locuitori. Aplicarea doar în weekend (vineri, sâmbătă şi duminică) a acestor restricţii se face acolo unde incidenţa cazurilor este de sub 4 la mie. Bucureştiul are o indicenţă de puţin sub 7 cazuri la mia de locuitori.

"Indicele BCR cu frecvenţă zilnică privind evoluţiile economice arată o încetinire mai abruptă a activităţii economice la final de martie şi început de aprilie. Aceasta evoluţie este parţial explicată de sărbătorile catolice de Paşti care au dus la scăderea consumului de electricitate pe plan extern, respectiv în Germania. Un consum mai mic de electricitate a fost observat şi în România. Poluarea aerului cu NO2 s-a redus iar mobilitatea către locurile de muncă a scăzut după începerea vacanţei şcolare, ceea ce va influenţa şi indicele de săptămâna viitoare", arată analiştii BCR Cercetare.

Indicele BCR privind activitatea economică zilnică cuprinde şase indicatori: starea pieţei muncii (utilizând datele pe contractele de muncă suspendate/încheiate completate cu datele căutate despre ajutorul de şomaj de pe Google Trends), indicele activităţii pentru economia germană (pe baza consumului de electricitate), consumul de electricitate din România, nivelul poluării aerului, indicele tranzacţiilor cu carduri BCR (volumul) şi mobilitatea către locurile de muncă (date Google). BCR a revizuit pozitiv în februarie estimarea de creştere a Produsului Intern Brut (PIB) al României din acest an la +4,2%.