DUPĂ MODELUL BECHTEL Prohod la Roşia Montană

Toţi miniştrii din Guvernul Ponta şi preşedintele PNL Crin Antonescu au fost de acord cu proiectul de la Roşia Montană, potrivit declaraţiilor de ieri ale premierului.

"În Guvern, absolut toată lumea şi-a dat avizul. Am discutat şi cu domnul Antonescu, inclusiv vineri, însă cât priveşte decizia politică de luni (n.r. când preşedintele PNL şi-a declarat respingerea faţă de proiect) iau act de ea şi o respect", a adăugat premierul.

Oare ce sau cine l-a făcut pe Crin Antonescu să se răzgândească în week-end în aşa fel încât, luni dimineaţă, s-a pronunţat tranşant împotriva proiectului?

Unii analişti susţin că acesta este începutul sfârşitului pentru USL, care se va scinda probabil după alegerile europarlamentare.

Crin Antonescu ar fi înţeles că PSD va avea pentru anul viitor un candidat propriu la prezidenţiale, ceea ce înseamnă ieşirea de la guvernare a PNL. Crin Antonescu va trebui să fie din ce în ce mai popular în aşa fel încât liberalii să nu aibă un candidat mai credibil pentru alegerile prezidenţiale decât domnia sa. Şi se pare că a ales bine pontul - exploatarea de la Roşia Montană, subiect extrem de sensibil în mentalul populaţiei. Probabil că decizia de ieri de împotrivire faţă de proiect i-a adus multe voturi în plus.

Dar nici premierul nu stă degeaba, ci iese cu declaraţii "bombă": ba că va trebui să plătim două miliarde de euro despăgubiri, ba că respingerea proiectului privind Roşia Montană va duce la "ştergerea judeţului Alba de pe harta economică".

Aseară, însă, Victor Ponta a declarat, în stilul său caracteristic, că va vota, "ca deputat", împotriva proiectului.

Între timp, oamenii din Piaţa Universităţii îşi continuă protestele.

• Aviz negativ al Comisiei Juridice

Comisia juridică din Senat a acordat ieri aviz negativ proiectul de lege privind exploatarea auriferă de la Roşia Montană. Practic, acest aviz duce la condamnarea proiectului aurifer din Apuseni. Cel mai probabil, autorităţile ar putea să anuleze contractul cu firma care deţine majoritatea acţiunilor în proiect, respectiv Gabriel Resources.

Proiectul de lege privind exploatarea minieră de la Roşia Montană a mai primit ieri raport negativ din partea Comisiei pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din Senat şi din partea Comisiei juridice din Senat.

Implicaţiile acestor avize negative din partea Parlamentului la adresa legii exploatării aurifere de la Roşia Montană sunt din cele mai diverse, însă întrebarea "arzătoare" care se impune, actualmente, şi la care nimeni nu are încă un răspuns este următoarea: "Care este temeiul pentru care se vorbeşte despre anularea contractului?"

Ziarul BURSA a anunţat, încă de ieri, că, potrivit unor surse din piaţă, întregul scenariu a fost "premeditat" încă de la începutul anului, când preţul aurului a scăzut suficient de mult încât proiectul de la Roşia Montană să fie considerat nerentabil.

De altfel, compania investitoare a "prevestit" acest scenariu în rapoartele trimestriale din 2013, unde comunică riscurile proiectului şi posibile soluţii.

Astfel, într-unul din rapoarte este precizat că suspendarea revizuirii EIA (Analiza privind Impactul de mediu al Roşia Montană) de către Ministerul Mediului în septembrie 2007 (proces reluat ulterior în septembrie 2010) demonstrează riscurile semnificative pe care le confruntă proiectul.

"Astfel de riscuri pot afecta abilitatea Grupului (Gabriel Resources şi subsidiarele sale) de a continua şi poate rezulta în piedici sau pierderea parţială sau totală a bunurilor Grupului", se mai arată în respectivul document.

În plus, la 31 martie 2013, grupul Gabriel Resources nu are nicio sursă operaţională de flux de numerar şi nu dispune de suficienţi bani lichizi ca să finanţeze dezvoltarea proiectului şi, prin urmare, necesită surse de finanţare adiţionale care, dacă nu sunt adunate, ar rezulta în reducerea activităţilor şi în întârzierea proiectului, potrivit raportului trimestrial al companiei. La data respectivă, Grupul (Gabriel şi subsidiarele) avea în băncile din România 0,9 milioane de dolari canadieni (900.000 dolari americani).

• Despăgubiri de 2 miliarde de euro

Suma pe care statul român va trebui să o achite, în condiţiile anulării exploatării miniere de la Roşia Montană, este de circa două miliarde de euro, sub forma unor despăgubiri în contul companiei Gabriel Resources, acţionarul majoritar al proiectului aurifer, potrivit declaraţiilor de ieri ale premierului Victor Ponta. "Suma respectivă este invocată de companie cuprinzând cheltuielile de până acum şi eventualele pierderi comerciale", a menţionat premierul, adăugând că, cel mai probabil, ţara noastră va trebui să înfrunte un proces de despăgubire din partea companiei Gabriel Resources.

Domnia sa a subliniat faptul că statul român se va apăra, în cazul unui proces intentat de firma Gabriel Resources.

Conform declaraţiilor premierului, există o licenţă de exploatare acordată în 1999 companiei Roşia Montana Gold Corporation, urmând ca ministrul delegat pentru marile proiecte, Dan Şova, să ofere, în cursul acestei zile, mai multe detalii pe marginea acestui subiect.