DUPĂ PLECAREA LUI CHRISTINE LAGARDE, Guvernul începe negocierea unui nou acord cu FMI

Guvernul urmează să înceapă pe 17 iulie negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru încheierea unui nou acord de tip preventiv, a declarat ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, în cadrul şedinţei de Guvern de ieri. Demararea discuţiilor va urma, astfel, vizitei pe care directorul general al Fondului, Christine Lagarde, a planificat să o efectueze în ţara noastră, în perioada 15-16 iulie.

Autorităţile anunţaseră, anterior, că doresc ca noul acord să fie încheiat tot pe o perioadă de doi ani, asemeni celui precedent. Surse guvernamentale, citate de presă, au afirmat că este posibil ca noua înţelegere să se realieze fără participarea Comisiei Europene (CE), care nu ar mai dori să participe la acord.

Nu doar Guvernul s-a pronunţat în favoarea încheierii unui nou acord cu FMI, ci şi reprezentanţii altor autorităţi, precum preşedintele Traian Băsescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, şi prim-vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), Daniel Dăianu.

Poziţia de acum a şefului Băncii Centrale diferă de cea pe care o exprimase anul trecut, în luna februarie, când aprecia că ţara noastră ar trebui să nu mai încheie o nouă înţelegerii după ce se va finaliza cea în derulare. Domnia sa considera că un acord nou nu ar transmite un semnal bun pieţelor, noua ancoră a ţării noastre putând să fie reprezentată de pacturile Uniunii Europene (UE), precum Pactul de Stabilitate Fiscală. La începutul acestei săptămâni, însă, Mugur Isărescu a recomandat încheierea unui nou acord cu Fondul, pentru că acesta s-a dovedit a fi benefic, permiţând ţării noastre să se împrumute mai ieftin de pe pieţele de capital. "Nu cred că România a reuşit să îşi consolideze credibilitatea stând doar pe picioarele ei. Cred că este bine pentru a asigura finanţarea unui deficit bugetar mult mai mic, care înseamnă accesul pe pieţele de capital, pentru a asigura această finanţare la costuri relativ reduse să avem în continuare un acord cu Fondul şi/sau cu UE", a conchis guvernatorul BNR.

Consiliul Director al FMI a avizat, la sfârşitul lunii trecute, ultimele evaluări ale acordului cu ţara noastră. Înţelegerea ar fi trebuit să se încheie la finele lui martie, însă Guvernul a obţinut o prelungire de trei luni, astfel încât să finalizeze listarea a 15% din acţiunile Transgaz, să selecteze intermediarul pentru oferta publică iniţială (IPO) pentru 15% din titlurile Complexului Energetic Oltenia (CEO), să desemneze câştigătorul licitaţiei pentru vânzarea pachetului majoritar la CFR Marfă, precum şi să reducă arietatele bugetului de stat sub 20 de milioane de lei şi pe cele ale autorităţilor locale sub 300 de milioane de lei.

Autorităţile au ratat, totuşi mai multe criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative pe care şi le-au asumat faţă de Fond. Astfel, nu au fost îndeplinite criteriul de performanţă privind Activele Externe Nete (AEN) ale BNR, cel care priveşte soldului bugetului general consolidat şi cel privind arieratele bugetului de stat, nici ţintele indicative stabilite pentru cheltuielile primare ale bugetului general consolidat, arieratele autorităţilor locale şi cele ale întreprinderilor de stat, potrivit ultimei Scrisori de intenţie adresate FMI.

Analiştii economici nu au catalogat, însă, în termeni pozitivi încheierea acordului, domniile lor considerând că o nouă înţelegere nu este necesară.

Acordul ţării cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri.

Înţelegere prevedea, printre altele, listarea mai multor companii de stat, precum şi implementarea de management privat, redenumit "profesionist", pe parcursul derulării sale, la întreprinderi la care statul este acţionar majoritar.

În cei doi ani care au trecut nu s-a realizat, însă, decât ofertele secundare pentru Transelectrica şi Transgaz, deşi ar fi trebuit să aibă loc şi IPO-uri pentru CEO, Tarom, Romgaz, Nuclearelectrica sau Hidroelectrica, printre altele. Termenele pentru aceste listări au fost amânate în fiecare dintre scrisorile trimise Fondului.

În ceea priveşte numirea de manageri privaţi la companiile de stat, acest lucru s-a petrecut în cazul multora dintre firmele vizate. Cu toate acestea, aproape fiecare numire a fost însoţită de controverse.