DUPĂ UN INTERVIU PUBLICAT ÎN BURSA CU PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI ROMÂNE A BĂNCILOR  Împrumutaţii în CHF mai fac un pas către bănci

Unii debitori împrumutaţi în franci elveţieni (CHF) au lansat o acţiune pe pagina de Facebook a Grupului clienţilor cu credite în CHF, ca urmare a interviului pe care domnul Sergiu Oprescu, preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), l-a acordat ziarului BURSA.

În postarea online, iniţiatorii operaţiunii menţionează: "Pornind de la declaraţiile lui Sergiu Oprescu (ARB) privind relaţia client-bancă, pe care le-a făcut într-un interviu acordat ziarului Bursa, propunem o nouă acţiune.

Scrieţi reprezentanţilor ARB şi CPBR (n.r. Consiliul Patronatelor Bancare din România) detalii despre situaţia voastră, sumele împrumutate şi dificultăţile în rambursarea ratelor lunare, dar şi modul sfidător în care băncile vă tratează. Includeţi în email precizări privind:

- modul în care banca a comunicat cu voi când v-a acordat împrumutul şi minciunile privind stabilitatea cursului;

- modul în care banca a comunicat atunci când aţi avut dificultăţi financiare;

- «soluţiile» oferite de bancă atunci când aţi solicitat reducerea ratelor, dobânzilor, comisioanelor şi capcanele acestor soluţii;

- opinia voastră privind încrederea în bancă/sistemul bancar.

Trimiteţi un email către ARB (dacă aveţi credit la Banca Românească, BCR, BT/Volksbank, Bancpost, Credit Europe, OTP, Piraeus, Raiffeisen) şi CPBR (dacă aveţi credit la BCR, Bancpost, Raiffeisen).

În interviul pe care, cu amabilitate, domnul Oprescu ni l-a acordat recent, şeful ARB ne-a vorbit, printre altele, şi despre comunicarea pe care sistemul bancar a avut-o în ultima perioadă.

Domnia sa ne-a declarat: "2016 a fost şi un an al unei comunicări antagoniste, băncile fiind puse în situaţia să comunice mai mult şi să-şi explice activitatea pe care o au. Acest fapt nu face decât să elimine o parte din îndoială, din neîncredere, din lipsa de înţelegere a serviciilor pe care le prestează sistemul bancar. (...) Noi am introdus trei piloni principali cu ceea ce avem de făcut şi vom continua să facem în acest sens (n.r. în segmentul comunicării). Un prim pilon este transparenţa mai mare, respectiv să venim în faţa dumneavoastră cu tot mai multe informaţii şi cu tot mai multe elemente legate de piaţă. Cel de-al doilea pilon este comunicarea, şi ea are loc pe mai multe niveluri - pe cel direct, la nivelul reţelelor şi al front office-ului nostru, în relaţia cu clientul angajat într-o operaţiune, dar are loc şi la nivelul publicului larg, adresând majoritatea tăcută. Al treilea pilon este cel care ţine de educaţia financiară din ţara noastră. Aceasta se situează pe unul din locurile codaşe, la nivel mondial - respectiv pe poziţia 123 din 143 de ţări - şi pe ultimul loc în UE. De aceea, trebuie să facem mult mai mult pe acest segment. Aici este important şi rolul nostru, dar şi rolul presei, al instituţiilor statului, al mediului academic, şi rolul învăţământului din România, pentru că, în mod evident, ceva ne lipseşte. În acest sens, am făcut paşi foarte mari în 2016 la nivelul ARB. Am reuşit pentru prima dată să aducem la aceeaşi masă reprezentanţi din întreaga industrie financiară, nu numai din zona bancară, şi să pornim proiecte împreună cu ceilalţi reprezentanţi ai industriilor financiare care să conducă la o creştere a culturii în domeniul financiar. Vorbim atât de educaţia clienţilor, cât şi de training-ul profesional la nivelul personalului bancar, astfel încât aceştia să aibă o interacţiune completă cu clientul. Această interacţiune este, de fapt, momentul-cheie dintre noi şi clienţi".

Pentru rezolvarea litigiilor dintre bănci şi clienţi, în primăvara anului trecut, a fost înfiinţat Centrul de Soluţionare Alternativă a Litigiilor în Domeniul Bancar (CSALB). Conform conducerii acestuia, Centrul se vrea "o variantă viabilă de restabilire a echilibrului dintre consumatori şi instituţiile financiar-bancare". Finanţarea CSALB este asigurată de bănci, însă conciliatorii nu vor fi plătiţi direct de instituţiile financiare, ci vor fi remuneraţi prin intermediul Centrului, indiferent de soluţia dată, în favoarea clientului sau a băncii, după cum a explicat, anul trecut, Alexandru Păunescu, preşedintele Colegiului de Coordonare al CSALB.

Centrul SAL este condus de un Colegiu de Coordonare format din cinci membri, câte unul de la BNR, ANPC, ARB şi asociaţiile de consumatori, iar unul independent, ales de ceilalţi patru.

Până în luna noiembrie a anului trecut, CSALB soluţionase 27 de dosare, din cele 200 de cereri conforme înregistrate de la înfiinţarea Centrului.