Economia - în pericol de supraîncălzire

Creşterea economică neîntreruptă realizată de România a atras nu numai atenţia investitorilor, dar şi îngrijorarea economiştilor ce studiază efectele lichidităţii monetare. Ieri, agenţia internaţională Fitch Rating a arătat că România merită în continuare "undă verde" pentru investiţii, dar că economia naţională a început să dea "semne clasice de supraîncălzire," ca urmare a perpetuării avansului importurilor faţă de exporturi. Potrivit lui Nick Eisinger, directorul Departamentului de Rating Suveran al Fitch, creşterea deficitului de cont curent este rezultatul "creşterii rapide a creditului şi a cursului de schimb al monedei naţionale, precum şi excesului de lichidităţi ce este de natură să complice eforturile autorităţilor de ţintire directă a inflaţiei."

Avertismentul dat de Eisinger cu privire la lichiditatea monetară a fost temperat de remarci favorabile cu privire la povara bugetară asupra economiei. "Finanţele publice sînt în continuare un punct luminos în masura în care deficitele guvernamentale rămîn scăzute, iar datoriile continuă să scadă, dar autorităţile vor trebui să facă faţă problemei cauzate de nivelul redus al veniturilor bugetare - cele mai scăzute din rîndul membrilor UE şi al ţărilor candidate - întrucît restrîngerea cheltuielilor, ce a produs efecte bugetare favorabile în ultimii ani, nu pare deloc sustenabilă," a adăugat acesta.

Cu toate acestea, întrucît investitorii par mult mai interesaţi de problematica inflaţiei pe termen scurt decît de veniturile bugetare viitoare, este de aşteptat ca pieţele să reacţioneze mai rapid la avertismentele Fitch cu privire la deficitul de cont curent. În plus, Fitch nu a făcut referire la nici un fel de chestiuni bugetare specifice, precum nivelurile viitoare ale taxelor şi impozitelor, ce ar avea un impact imediat cu privire la perspectiva calificativelor din punct de vedere investiţional.

Din contră, investitorii sînt interesaţi de nivelul prognozat al lichidităţii pe termen scurt şi efectele acestuia asupra leului.

Potrivit agenţiei, creşterea deficitului de cont curent nu este un motiv de panică pentru moment, însă monitorizarea îndeaproape a acestui indicator economic este absolut necesară. Intrările de investiţii străine directe sînt un element important al finanţărilor externe în acest an şi este de aşteptat ca nivelul acestora să crească în 2006 întrucît se prognozează finalizarea unor procese de privatizare importante.

Pe de altă parte, nivelul îndatorării este în creştere, mai ales în sistemul bancar, iar majoritatea datoriilor în cauză este pe termen scurt. Fitch este de părere că această situaţie face conturile externe - şi, în final, rata de schimb - mult mai vulnerabile la schimbări în privinţa lichidităţilor şi lasă autorităţilor o marjă de toleranţă mult mai mică pentru greşeli de politică. Nevoile de finanţare externă au crescut pe parcursul ultimilor doi ani, mai ales ca urmare a creşterii dezechilibrului de cont curent şi a datoriilor pe termen scurt. În 2006, nivelul finanţării este estimat la echivalentul a 14,2 la sută din PIB, sau aproape 22 la sută, dacă se include şi factorul datorii pe termen scurt.

Fitch a subliniat că acordarea calificativului "Perspectivă Stabilă" se bazează pe presupunerea că autorităţile vor gestiona provocările monetare, fiscale şi externe într-o manieră sustenabilă. Prudenţa fiscală va rămîne un element important în determinarea calificativelor, însă simpla reducere pe mai departe a nivelului datoriilor ar putea fi insuficientă pentru o îmbunătăţire a ratingului.

Agenţia consideră că, deşi există opţiunea de a extinde politica fiscală fără a perturba prea mult finanţele publice, o astfel de măsură ar putea exacerba dezechilibrele macroeconomice, sporind şi mai mult deficitul de cont curent. Viitoarele îmbunătăţiri ale ratingului se vor baza pe semnale clare că deficitul de cont curent scade, că sursele de finanţare externă sînt mai sigure (investiţii străine directe şi indicii mai vizibile ale aderării la UE), precum şi pe dovezi ale succesului măsurilor de ţintire directă a inflaţiei. Nu în ultimul rînd, pe o strategie fiscală sustenabilă pe termen mediu.