Economia mondială nu iese din "faza periculoasă şi nesigură"

Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), a avertizat ieri, pe parcursul vizitei sale la Beijing, că există riscul unei spirale de instabilitate financiară mondială.

Referindu-se la criza financiară, respectiv la situaţia economiei globale, oficialul Fondului a afirmat: "Dacă nu acţionăm împreună, economia globală riscă să intre într-o spirală de incertitudine şi instabilitate financiară. Economia mondială a intrat într-o fază periculoasă şi nesigură".

Pe de altă parte, Christine Lagarde a atras atenţia că economia lumii ris-că "să piardă acest deceniu", în care expansiunea va fi extrem de mică sau inexistentă.

Afirmaţiile directorului general al FMI vin la numai o lună după ce declara că ne aflăm într-o nouă fază a crizei, "o fază periculoasă", şi că, în situaţia în care aceasta nu va fi rezolvată, atunci nimeni din lume nu va fi cruţat.

La fel şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, declara, în această toamnă, într-un dis-curs rostit în faţa Parlamentului European, că situaţia regiunii este una gravă, că s-au pus în pericol valori precum euro sau libertatea de circulaţie, însă considera, atunci, că o soluţie este posibilă.

"Situaţia este foarte gravă, dar se poate rezolva şi le propunem cetăţenilor o refacere a Uniunii Europene. Unii spun că avem nevoie de disciplină, alţii că e nevoie de solidaritate. Avem nevoie de disciplină şi solidaritate. De ambele. Avem nevoie de o ambiţie mai mare, de o soluţie globală", a spus Barroso. Tot atunci, oficialul de la Bruxelles menţiona că această criză a datoriilor suverane "e o criză a încrederii reciproce", iar zona euro a ajuns la un moment de răscruce şi "riscă o fragmentare".

Şi ministrul francez de externe, Alain Juppé, spunea că actuala criză din Europa "este gravă", însă, la rândul său, îşi exprima convingerea că va fi gasită o soluţie pentru depăşirea acesteia.

Declaraţiile făcute, ieri, de Christine Lagarde, nu vin să întărească cele spuse în urmă cu o lună sau să confirme cele declarate de Barroso, Juppé ori alţi oficiali euopeni care au adus în atenţie gravitatea situaţiei datoriilor din regiune. Afirmaţiile oficialului FMI arată doar că situaţia este tot mai problematică, în pofida faptului că liderii europeni au încercat să arate că fac eforturi ca să găsească o soluţie. În ultima lună, liderii europeni au decis, în summitul de la Bruxelles, ştergerea a 50% din datoria Greciei, de către creditorii privaţi, dar şi consolidarea resurselor financiare ale fondului de salvare a zonei euro (EFSF). Se pare, însă, că acest instrument nu-şi găseşte mijloacele prin care să-şi îndeplinească rolul pentru care a fost creat: salvarea Europei.

Problemele ţărilor puternic îndatorate se adâncesc. Liniştea nu a revenit pe pieţele financiare, dimpotrivă, acestea sunt tot mai influenţate de tensiunile politice - fie că sunt de la Atena, ori de la Roma. Grecia îşi schimbă guvernul, însă extinde suspansul privind şeful Cabinetului. Premierul italian promite să părăsească Executivul, dar ştirea nu face decât să urce randamentul obligaţiunilor ţării.

Ieri, în Portugalia au apărut temeri privind naţionalizarea sectorului bancar şi se pare că reprezentanţii acestui domeniu s-au adresat Uniunii Europene.

Semnale de alarmă sunt, dar rezolvarea pare să nu mai vină...