Economia noastră îşi temperează creşterea

• Efectele secetei vor fi resimţite în a doua parte a acestui an

Cei mai mulţi dintre economişti preconizează o creştere mai mică de 6% a produsului intern brut pentru acest an, nivel sub cel de 6,5% din prognozele guvernamentale.

Liviu Voinea, preşedintele Grupului de Economie Aplicată, spune că ţinta de creştere de 6,5% pentru anul 2007 nu va putea fi atinsă, iar pe ansamblu vom avea o creştere sub nivelul 6% faţă de 2006. Principalul factor de influenţă al trendului descendent al creşterii PIB-ului este valoarea negativă exporturilor nete.

În primul semestru, ţara noas­tră a avut o capacitate redusă de absorbţie a fondurilor structurale, iar efectuarea cheltuielilor publice a fost sub estimări.

Sectorul nostru cel mai puternic - al construcţiilor - este prea puţin fiscalizat. Alt fel spus tranzacţiile cu terenuri şi clădiri "la mâna a doua" nu se reflectă în creşterea economică, a subliniat Liviu Voinea.

La rândul său, Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiari din România, este de părere că ritmul creşterii economice va continua să se menţină pe un trend descendent, în special datorită efectelor negative ale secetei, efecte care vor fi resimţite în a doua parte a aces­tui an. Domnul Cabat remarcă şi încetinirea creşterii în sectorul de servicii sau în industrie. Toate acestea au fost dublate de o creştere de 0% în luna iunie a nivelului exporturilor şi astfel a fost inevitabilă creşterea mai lentă a produsului intern brut, de 5,8% pentru primul semestru.

Şi Radu Crăciun, senior analist ABN AMRO, consideră că, în acest an, creşterea economică va fi mai mică de 6%, datorită în special rezultatului din agricultură. În ceea ce priveşte valoarea negativă a exporturilor nete, Radu Crăciun este de părere că o depreciere pe termen lung a monedei naţionale poate influenţa pozitiv exporturile. În acest moment cursul este susţinut şi creşterea lui nu îmbunătăţeşte exporturile.

Cristian Pârvan, vicepreşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, preconizează de asemenea o creştere economică pentru anul 2007 mai mică de 6% . Această încetinire de ritm se datorează în special secetei, care a afectat producţia autohtonă în agricultură, preţului scăzut al petrolului şi volumului sub aşteptări al producţiei în industriei, cauzat de lipsa de forţă de muncă, este de părere Cristian Pârvan. Pentru al doilea semestru al anului în curs apropierea sezonului rece va duce la o scădere şi mai mare a producţiei.

Profesorul de economie Daniel Dăianu este de părere că încetinirea ritmului de creştere se datorează în special aprecierii puternice a monedei naţionale. Scăderii cursului i s-au alăturat efectele secetei asupra producţiei, creşterea preţului energiei, precum şi intrarea în Uniunea Europeană care a determinat o concurenţă din ce în ce mai acerbă în economie.

Ţinând cont de toate acestea şi de capacitatea scăzută de atragere a fondurilor structurale a ţării noastre, Daniel Dăianu a estimat o creştere economică pentru anul 2007 între 5,5% şi 6%.

Totodată, profesorul Dăianu consideră că o depreciere pe termen lung a monedei naţionale va avea efecte pozitive asupra exporturilor. Totuşi, în cazul unei creşteri considerabile a cursului, se va produce un "puseu inflaţionist" iar Banca Naţională va interveni prin creşterea dobânzii de politică monetară. Scumpirea creditelor va duce la scăderea apetitului pentru economisire, dar şi la noi intrări de capital speculativ, a conchis Daniel Dăianu.

Ciprian Dascălu, economist şef la ING, consideră că efectul secetei este unul marginal pentru rezultatul trimestrului al II-lea, contribuţia agriculturii în creşterea produsului intern brut înregistrându-se în trimestrele trei şi patru ale anului. Ciprian Dascălu subliniază că încetinirea ritmului de creştere economică se datorează scăderii industriei şi serviciilor, în timp ce consumul privat şi investiţiile au crescut. Domnul Dascălu este totuşi optimist şi preconizează o creştere economică pentru 2007 de 6,5% faţă de 2006.

Lucian Anghel, economist şef la BCR, consideră că un ritm de creştere de 6% este unul normal pentru România. Domnia sa susţine că încetinirea de ritm este efectul creşterii deficitului comercial şi a ritmului de creştere cu o singură cifră în consum. Pentru următoarele două trimestre ale anului în curs se vor simţi efectele negative ale secetei, dar şi creştere în industrie şi construcţii şi o uşoară revigorare a cheltuielilor guvernamentale, subliniază Lucian Anghel.