Economia SUA în mandatul lui Trump: şomaj redus, creştere solidă, deficit bugetar mare

Înainte de pandemia de Covid-19, economia Statelor Unite avea o bază solidă datorită şomajului scăzut, ratelor dobânzilor reduse şi cheltuielilor semnificative ale consumatorilor.

Într-un asemenea context, preşedintele american Donald Trump părea că va obţine uşor al doilea mandat la Casa Albă, însă acest lucru nu mai este sigur că se va întâmpla, în condiţiile în care economia SUA a suferit o lovitură brutală pe fondul pandemiei, care a blocat activităţile companiilor, generând daune severe.

Astfel, rămâne de văzut cine va fi noul lider al SUA în urma alegerilor desfăşurate ieri, în care au luptat republicanul Trump şi democratul Joe Biden.

• Şomajul din SUA, la nivelul minim al ultimilor 50 de ani în septembrie 2019

Donald Trump a moştenit o economie cu un şomaj deja scăzut, de 4,7%, atunci când şi-a preluat mandatul, în ianuarie 2017. Nivelul era la mai puţin de jumătate din vârful atins în urma crizei financiare globale din 2008. Economia Trump a continuat să se îmbunătăţească în urma câştigurilor obţinute de aceasta în timpul preşedinţiei de opt ani a democratului Barack Obama. Şomajul american a atins nivelul minim al ultimilor 50 de ani, de 3,5%, în septembrie 2019.

Dar, condiţiile s-au deteriorat brusc odată ce coronavirusul a închis o mare parte din economia SUA, în martie 2020, iar şomajul a crescut la 14,7% în luna aprilie, conform AFP.

Situaţia locurilor de muncă s-a îmbunătăţit odată cu redeschiderea afacerilor, scăzând la 7,9% în septembrie, deşi angajările au început să încetinească în ultimele luni. În 2018 şi 2019, economia SUA a creat, în medie, 193.000, respectiv 175.000 de posturi pe lună, comparativ cu 227.000 şi 195.000 în 2015 şi 2016, ultimii doi ani ai preşedinţiei lui Obama.

• Creştere robustă, urmată de recesiune

Creşterea economiei SUA a fost relativ robustă înainte de pandemia de Covid-19. Expansiunea a depăşit două procente în fiecare dintre primii trei ani ai mandatului lui Trump, atingând 2,3% în 2019, faţă de 2,9% cu un an mai devreme. Chiar şi aşa, nivelul de anul trecut a fost mai mare decât avansul PIB-ului din alte economii mari.

Dar, turbulenţele generate de pandemia de coronavirus au înrăutăţit tendinţele normale, SUA cunoscând o scădere istorică a economiei în al doilea trimestru din 2020 (-31,4%), urmată de o revenire fără precedent în al treilea trimestru (+33,1%), potrivit AFP. Chiar şi cu îmbunătăţirea aceasta, PIB-ul SUA din al treilea trimestru este mai mic faţă de nivelul de acum un an.

• Deficit de peste 1 trilion de dolari

Un element central al preşedinţiei lui Trump a fost reducerea impozitelor din SUA, adoptată la sfârşitul anului 2017, măsură care a dus impozitul pe profiturile companiilor la 21%, de la 35%, şi a diminuat taxele pentru persoanele cele mai bogate. Revizuirea impozitelor din SUA, cea mai mare schimbare din ultimii 30 de ani, a contribuit la stimularea creşterii economice în 2018, dar a şi alimentat deficitul, care a crescut la peste 1 trilion de dolari în 2019. Turbulenţele provocate de pandemia de coronavirus şi cheltuielile federale masive au dus la explozia în continuare a deficitului ţării la peste 3 trilioane de dolari, un nou nivel record.

• Salvare de urgenţă de 2,2 trilioane de dolari

În faţa unei încetiniri fără precedent a economiei americane din cauza coronavirusului, republicanii şi democraţii s-au reunit în martie pentru a adopta un pachet de sprijin de 2,2 trilioane de dolari. Măsura a inclus cecuri de stimulente de până la 1.200 de dolari pentru fiecare american, plăţi suplimentare de şomaj de 600 de dolari pe săptămână şi împrumuturi amânate pentru întreprinderile mici afectate de efectele pandemiei de coronavirus, ca acestea să-şi poată plăti angajaţii.

Dar, elementele cheie ale Legii Cares (de stimulare) au expirat, iar factorii de decizie politică din Washington nu au reuşit să cadă de acord asupra unui nou pachet de sprijin, punând economia într-o poziţie vulnerabilă, deoarece îmbolnăvirile de coronavirus au atins noi vârfuri.

• Banca centrală, criticată frecvent

Trump a criticat frecvent banca centrală a SUA (Federal Reserve - Fed) şi pe preşedintele său, Jerome Powell, pe care chiar el l-a numit în funcţie. Trump l-a criticat pe Powell cu privire la decizia de a creşte ratele dobânzii în 2018, spunând că această mişcare a pus presiuni pe economia SUA.

Dar, Fed a luat măsuri agresive în urma izbucnirii pandemiei de coronavirus, reducând dobânda de referinţă la zero în 16 martie. Fed a anunţat şi numeroase programe de creştere a lichidităţii pe pieţele financiare şi acordarea de împrumuturi companiilor care erau sănătoase înaintea pandemiei.

• Milioane de americani, în dificultate financiară

Milioane de americani intră în dificultate financiară din cauza felului în care a fost gestionată pandemia de Covid-19 şi a recesiunii prelungite.

Conform Forbes, acum, că infecţiile şi decesele sunt din nou în creştere, pieţele financiare au devenit nervoase, în timp ce investitorii se pregătesc de o nouă rundă de probleme economice. Acţiunile americane tocmai au încheiat recent cea mai proastă săptămână de după martie, când începuse pandemia.

Anxietatea este deosebit de mare, potrivit sursei, care arată că lipsa unui al doilea acord de stimulare fiscală creşte perspectiva slăbirii consumului, dat fiind că milioane de persoane vor ajunge sub pragul sărăciei pe măsură ce ajutoarele guvernamentale pentru gospodării şi întreprinderi nu sunt sigure.

"Este foarte posibilă reintrarea în recesiune în lunile următoare", spune Josh Bivens, de la Institutul de Politici Economice, adăugând: "Familiile din SUA suferă: 225.000 de vieţi s-au pierdut în pandemie, 30 de milioane de lucrători şi-au pierdut fie locurile de muncă, fie o parte din orele de lurcu. Aproape fiecare stat se confruntă cu scăderi puternice ale veniturilor şi vom vedea noi reduceri ale programelor sociale esenţiale şi ale posturilor".

Şi Scott Minerd, director de investiţii la Guggenheim Investments, atrage atenţia: "Fără stimulente fiscale, venitul personal al americanilor va stagna, crearea de locuri de muncă va încetini, consumatorii nu vor cheltui şi tot mai multe întreprinderi mici şi mijlocii vor eşua. Căderea economică din cauza lipsei de măsuri fiscale creşte probabilitatea unei evoluţii negative a produsului intern brut în ultimul trimestru din 2020".

Amintim că Fed se va reuni săptămâna aceasta ca să stabilească viitoarea politică monetară. Analiştii anticipează că Fed va continua să sprijine economia.

În timp ce puţini economişti se aşteaptă ca încetinirea viitoare să fie la fel de severă precum cea observată în lunile martie şi aprilie, economia se află într-un punct mult mai fragil de această dată, iar un al doilea val de declin economic este aproape sigur că va urma după al doilea val de Covid-19.

• Dolar slab pe termen lung

Perspectivele slabe ale dolarului pe termen lung nu se vor schimba, indiferent de cine va câştiga alegerile prezidenţiale din SUA, conform unui sondaj Reuters.

În pofida recentei sale aprecieri în raport cu un coş de valute, dolarul este cu 9% sub nivelul din luna martie şi este pe cale să înregistreze cel mai prost an de după 2017, fiind afectat de aşteptările ca dobânzile americane să rămână la minime istorice timp de mai mulţi ani.

Unii analişti preconizează că o eventuală victorie a lui Joe Biden să afecteze evoluţia monedei americane, deoarece fostul vicepreşedinte este aşteptat să lanseze politici pe care investitorii le consideră negative pentru dolar, inclusiv stimulente fiscale semnificative.

Totodată, încă un mandat de patru ani pentru Donald Trump ar putea oferi o traiectorie mai puţin clară pentru dolar, conform analizei. Aceasta arată că, deşi continuarea abordării beligerante a lui Trump faţă de China ar putea creşte alura de valoare de refugiu a dolarului, aceste câştiguri ar putea fi contracarate de factori precum continuarea randamentelor reale negative pentru obligaţiunile americane.

Potrivit analiştilor, principalul factor care va influenţa dolarul pe termen lung este diferenţialul de dobândă. Timp de mai mulţi ani dobânzile mai mari ale SUA comparativ cu cele ale altor state dezvoltate au susţinut dolarul pentru că l-au făcut mai atractiv pentru investitorii care caută randamente mai mari. Însă, acest avantaj s-a redus în 2020, când Fed a micşorat dobânzile până la un nivel apropiat de zero ca să combată consecinţele economice ale pandemiei.

Pe pieţele futures, poziţiile short împotriva dolarului se situau la 26,46 miliarde de dolari săptămâna trecută, după ce în luna august au atins 34,07 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Chiar dacă poziţiile short reflectă sentimentul negativ din jurul dolarului, acestea ar putea genera şi câştiguri dacă o schimbare va forţa investitorii să renunţe brusc la aceste pariuri. Incertitudinile care ar putea apărea în cazul unui rezultat contestat al alegerilor reprezintă un astfel de eveniment. Unii analişti cred că o victorie a lui Trump sau un guvern divizat, care să conducă la un pachet de stimulente fiscale mai mici, ar putea fi altul.