Economia UE, în creştere şi în 2020

Actualizare Comisia Europeană a propus, astăzi, un buget al Uniunii Europene în valoare de 168,3 miliarde de euro pentru 2020, obiectivul fiind creşterea competitivităţii economiei europene şi promovarea solidarităţii şi a securităţii în UE şi dincolo de graniţele acesteia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

Este cel de-al şaptelea şi ultimul buget din cadrul actualului buget pe termen lung al UE pentru perioada 2014-2020 şi se înscrie în limitele prevăzute de acesta. A fost conceput astfel încât să optimizeze finanţarea programelor existente şi a noilor iniţiative, dar şi să stimuleze valoarea adăugată europeană în conformitate cu priorităţile Comisiei Juncker.

Conform propunerii Executivului comunitar, banii din bugetul pentru 2020 vor fi direcţionaţi către următoarele domenii prioritare: economia competitivă şi tineretul, consolidarea securităţii şi a solidarităţii, în UE şi dincolo de graniţele acesteia, şi schimbările climatice.

Un procentaj de 21% din bugetul total propus pentru 2020 va fi destinat combaterii schimbărilor climatice. Acest lucru este în concordanţă cu obiectivul ambiţios de a cheltui 20% din bugetul actual pe termen lung al UE pentru activităţi care combat schimbările climatice.

Cele peste 83 de miliarde de euro în credite de angajament vor stimula creşterea economică şi regiunile europene şi vor sprijini tineretul. Din acestea, 13,2 miliarde de euro se alocă pentru cercetare şi inovare în întreaga Europă în cadrul programului Orizont 2020, 2,8 miliarde de euro pentru educaţie în cadrul programului Erasmus+, 117 milioane de euro pentru iniţiativa "Locuri de muncă pentru tineri", cu scopul de a sprijini tinerii care locuiesc în regiuni în care rata şomajului în rândul acestei categorii este ridicată (finanţarea totală alocată acestei iniţiative în perioada 2014-2020 atingând astfel 4,5 miliarde de euro).

De asemenea, sunt alocaţi 1,2 miliarde de euro pentru sistemul european global de navigaţie prin satelit Galileo şi 255 de milioane de euro pentru Programul european de dezvoltare industrială în domeniul apărării (EDIDP), cu scopul de a stimula întreprinderile europene să colaboreze pentru a dezvolta produse şi tehnologii de apărare. EDIDP oferă posibilitatea de a testa cooperarea în domeniul apărării la nivelul UE în cadrul perioadei bugetare curente, până la crearea unui veritabil Fond european de apărare în 2021.

Garantarea faptului ca fiecare euro din bugetul UE creează o valoare adăugată pentru cetăţenii UE reprezintă o prioritate-cheie pentru Comisie. Acest lucru reprezintă, de asemenea, un obiectiv esenţial al propunerii Comisiei pentru următorul buget pe termen lung al UE aferent perioadei 2021-2027, se arată în comunicatul executivului comunitar.

----

Economia Uniunii Europene este în creştere pentru al şaptelea an consecutiv şi sunt semne că această tendinţă se va menţine şi în 2020, economiile tuturor statelor membre fiind în expansiune în ciuda condiţiilor mai puţin favorabile şi a incertitudinilor de la nivel mondial, se arată într-un comunicat publicat de Comisia Europeană.

Numărul persoanelor care au un loc de muncă a atins o cifră record, iar rata şomajului nu a fost niciodată mai scăzută.

Există, însă, în continuare, decalaje importante între ţări, regiuni şi categorii de populaţie.

În acest context, Comisia invită statele membre să continue pe calea progreselor realizate în ultimii ani.

Aplicarea unor reforme eficace, însoţite de strategii de investiţii bine ţintite şi de politici fiscal-bugetare responsabile, funcţionează în continuare ca o busolă care ghidează cu succes procesul de modernizare a economiei europene, se arată în documentul Executivului comunitar.

Astăzi, Comisia Europeană a prezentat recomandările specifice fiecărei ţări pentru 2019, în care defineşte orientările de politică economică adresate tuturor statelor membre ale UE pentru următoarele 12-18 luni.

Executivul comunitar recomandă, totodată, închiderea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei şi adoptă o serie de documente în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere.

"Semestrul european a contribuit în mod real la îmbunătăţirea situaţiei economice şi sociale din Europa. Mai rămân însă provocări importante cărora trebuie să le facem faţă şi începe să se profileze tot mai pregnant riscul unei deteriorări a perspectivelor economice. Este îngrijorător să constatăm o încetinire a avântului reformelor în unele ţări. Facem apel la toate statele membre să îşi reînnoiască eforturile pentru a consolida rezilienţa economiilor noastre şi pentru a sprijini o creştere economică în egală măsură durabilă şi favorabilă incluziunii. O mai bună direcţionare a investiţiilor poate contribui în mod semnificativ la atingerea acestor obiective", a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedinte pentru moneda euro şi dialog social, responsabil şi pentru stabilitatea financiară, serviciile financiare şi uniunea pieţelor de capital

La rândul său, Pierre Moscovici, comisarul pentru afaceri economice şi financiare, impozitare şi vama, a afirmat că odată cu acest ultim set de recomandări din pachetul de primăvară se reafirmă angajamentul faţă de o aplicare inteligentă a Pactului de stabilitate şi de creştere.

Recomandările publicate de Comisia Europeană oferă orientări statelor membre menite să le permită acestora să abordeze în mod adecvat provocările economice şi sociale mai noi sau mai vechi cu care se confruntă şi să îşi atingă cele mai importante obiective comune de politică.

Conţinutul recomandărilor reflectă priorităţile generale stabilite în Analiza anuală a creşterii pentru 2019 şi în recomandarea din 2019 privind politica economică a zonei euro, publicata în luna noiembrie.

Aceste recomandări se bazează pe analiza detaliată a rapoartelor de ţară publicate în luna februarie şi pe evaluarea programelor naţionale prezentate în luna aprilie.

Încetinirea creşterii economice la nivel mondial face şi mai imperioasă necesitatea continuării reformelor structurale, acordându-se prioritate celor care vizează o creştere durabilă şi favorabilă incluziunii, se arată în recomandările Executivului comunitar.

Statele membre ar trebui să promoveze convergenţa socială în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale.

Aşa cum se precizează în recomandarea privind zona euro, statele membre ar trebui, de asemenea, să încerce să realizeze o reechilibrare mai simetrică între statele din zona euro şi să îşi continue eforturile de consolidare a pieţei unice şi de aprofundare a uniunii economice şi monetare a Europei.

Pe baza evaluării programelor de stabilitate şi de convergenţă pentru 2019, Comisia a luat o serie de măsuri în temeiul Pactului de stabilitate şi de creştere.

Comisia recomandă abrogarea procedurii aplicabile deficitelor excesive în cazul Spaniei. Odată ce Consiliul va lua aceasta decizie, toate procedurile aplicabile deficitelor excesive care datează din perioada crizei vor fi închise. În 2011, 24 de state membre făceau obiectul componentei corective a Pactului.

Executivul comunitar a adoptat, de asemenea, rapoarte pentru Belgia, Franţa, Italia şi Cipru în temeiul articolului 126 alineatul (3) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene (TFUE), în care analizează respectarea de către aceste state a criteriilor referitoare la nivelul deficitului şi al datoriei stipulate în tratat. În cazul Italiei, raportul concluzionează că nivelul datoriei justifică procedura aplicabilă deficitelor excesive.

Ungaria şi România fac obiectul unei proceduri aplicabile abaterilor semnificative începând din 2018 şi, respectiv, din 2017.

Comisia a adresat miercuri un avertisment Ungariei şi României cu privire la abaterea semnificativa constatată în 2018 şi recomandă Consiliului să solicite corectarea de către aceste ţări a abaterii semnificative.

Executivul comunitar a adoptat al treilea raport de supraveghere consolidată privind Grecia care este elaborat după încheierea programului de sprijin pentru stabilitate iniţiat pentru această ţară în cadrul Mecanismului european de stabilitate.

În raport se constată că într-o primă etapă după încheierea programului în august 2018, Grecia a făcut paşi înainte promiţători, dar remarcă faptul că punerea în aplicare a reformelor a încetinit în ultimele luni şi că nu există o consecvenţă între anumite măsuri şi angajamentele asumate faţă de partenerii europeni, ceea ce pune în pericol atingerea ţintelor bugetare convenite.