• PIB-ul celor două regiuni a stagnat în trimestrul întâi din 2012
Economia zona euro şi cea a Uniunii Europene per ansamblu au stagnat în primul trimestru din anul curent, comparativ cu ultimele trei luni din 2011, evitând recesiunea, conform estimărilor revizuite publicate ieri de Biroul de Statistică al UE (Eurostat). În ultimele trei luni din 2011, atât economia uniunii monetare, cât şi cea a UE scăzuseră cu 0,3%.
Raportat la trimestrul întâi din 2011, Produsul Intern Brut (PIB) ajus-tat al zonei euro a scăzut cu 0,1%, iar cel ale UE a crescut cu 0,1%. În trimestrul al patrulea al anului trecut, economia zonei euro crescuse cu 0,7%, iar cea a UE - cu 0,8%.
În perioada menţionată, Letonia a înregistrat cea mai mare creştere economică anuală din rândul statelor membre ale UE (5,5%), fiind urmată de Lituania (4,4%), Estonia (4%) şi Polonia (3,8%). Cea mai mare scădere economică a fost consemnată de Grecia: -6,2%. Urmează Portugalia, cu -2,2%, Ungaria, cu -1,5%, Cipru, cu -1,4%.
Conform datelor oficiale, exporturile zonei euro au sporit cu 1% în trimestrul întâi, respectiv cu 0,6% la nivelul întregii Uniuni Europene. Importurile au crescut cu 0,1% atât în blocul monetar, cât şi în UE.
În zona euro, investiţiile corporate au scăzut cu 1,4%, iar sectorul construcţiilor - cu 1,1%.
Conform Eurostat, cheltuielile guvernamentale au crescut cu 0,2% în primul trimestru, în zona euro, după un declin de 0,1% în ultimul trimes-tru din 2011. Totodată, consumul gospodăriilor a stagnat atât în zona euro, cât şi în UE.
Amintim că, luna trecută, Comisia Europeană estima că economia uniunii monetare va scădea cu 0,3% anul acesta, după care se va redresa în 2013, când va înregistra o creştere de 1%. Pentru întreaga Uniune Europeană, autorităţile de la Bruxelles preconizează o stagnare în 2012, urmată de un avans de 1,3% în 2013.
Comisia Europeană a precizat: "Perspectivele economice sunt, în continuare, incerte. Cel mai mare risc în sensul scăderii îl reprezintă escaladarea crizei datoriilor suverane din zona euro. Revenirea turbulenţelor financiare s-ar putea răspândi în economia reală".