EDIŢIE SPECIALĂ: TRANSGAZ Analiză financiară Transgaz
Valentin M. Ionescu
Ziarul BURSA #Piaţa de Capital #Energie / 1 noiembrie 2018
• Proiecte
Transgaz are un plan de investiţii pe 10 ani (2018-2027), cu opt proiecte de impact naţional şi transnaţional (interconectare şi import-export de gaz natural), dar şi cu implicaţii geoeconomice. Valoarea celor opt proiecte este de 1,694 miliarde euro.
Transgaz realizează proiectul BRUA faza 1 pentru interconexiunea pe coridorul de transport Bulgaria-România-Ungaria-Austria, pentru care se construieşte o conductă de 529 km (valoarea aproximativă fiind de 478,6 milioane euro, cu finalizare în 2019), BRUA faza 2 (extinderea capacităţii de transport către Ungaria până la 4,4 mld mc/an, în valoare de 68,8 milioane euro) şi BRUA 3 - o conductă nouă de transport de gaze naturale Băcia- Haţeg-Horia, în lungime de aproximativ 220 km (valoare - 479 milioane euro, cu finalizare în 2023).
BRUA permite interconenctarea la AGRI şi gazele naturale ce vor putea fi exploatate din Marea Neagră.
În baza Memorandumului de înţelegere privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale şi energie electrică din România şi Republica Moldova, Transgaz va construi conducta Oneşti-Gherăeşti (cu o lungime de 104 kilometri) şi conducta Gherăeşti-Leţcani (cu o lungime de 65 kilometri), care să asigure interconectarea la Ungheni (valoare proiect: 131,7 milioane de euro), iar, ulterior, cu conducta Ungheni-Chişinău (120 km, cu capacitate de 1,5 mld mc gaz/anual).
Prin Eurotransgaz, Transgaz a cumpărat întreprinderea de stat moldovenească Vestmoldtransgaz pentru construcţia conductei Ungheni-Chişinău.
Interesele geoeconomice şi concurenţa cu Gazprom şi Moldovagaz SA (50% control Gazprom) constituie obstacole în calea creşterii cotei de piaţă a Transgaz. Competiţia în transportul de gaze naturale va depinde de decizia guvernului de la Chişinău de a nu prelungi, la sfârşitul anului 2019, contractul de aprovizionare cu Gazprom. Termenul ar trebui să coincidă cu finalizarea construcţiei gazoductului Ungheni-Chişinău.
• Rezultate financiare în semestrul întâi (S1) 2018
Pe fondul unei cereri uşor mai scăzute (6,65 milioane mc gaz transportat în semestrul întâi 2018 faţă de 6,85 milioane mc în aceeaşi perioadă a anului trecut), rezultatele financiare aferente primului semestru al anului în curs arată mai puţin promiţător decât în primele 6 luni ale anului 2017, unde, de asemenea, s-a produs o decelerare a creşterii cifrei de afaceri. Astfel, în primul semestru 2018, cifra de afaceri a scăzut cu 14%. Veniturile din exploatare, de 823.906.943 lei, sunt cu 16% mai mici decât în primele şase luni din 2017 (980.477.322 lei), în condiţiile în care acestea au fost afectate şi de rata inflaţiei (5,4%). Cheltuielile de exploatare au fost de 506,146 milioane lei, faţă de 519,977 milioane lei în perioada similară a anului precedent, respectiv (-2,65%).
În intervalul analizat, profitul brut a fost mai mic cu 30,83%, dar elasticitatea/senzitivitatea profitului (reflectat în cifra de afaceri netă) este determinată de cerere, cheltuielile de exploatare şi reglementarea tarifării. Rata de levier1 este de 0,64, faţă de 0,40, întrucât datoriile firmei au crescut de la 1.512.127.088 lei, în decembrie 2017, la 2.235.615.779 lei, la sfârşitul primului semestru din 2018. Creşterea datoriilor curente este mare pe un interval foarte scurt. Rata lichidităţii curente2 este de 2,4, în prima jumătate a anului în curs, pe când în decembrie 2017 a fost de 5,26. Pârghia financiară3 este de 1,64 (valoare indicator între 1,66 şi 2,5), ceea ce înseamnă că gradul de îndatorare este acceptabil, deşi datoriile curente aproape s-au triplat. Eficienţa capitalului/Return on equity4 este de 8,06% în S1 2018, comparativ cu 10,76% în S1 2017.
Dată fiind implicarea Transgaz în mai multe proiecte (BRUA, gazoductul Ungheni-Chişinău), cheltuielile de capital (CAPEX) vor fi în creştere, în urmatorii ani. În acelaşi timp, resursele financiare ale companiei vor scădea, în condiţiile în care statul colectează 90% din profit. De altfel, pe semestrul întâi 2018 apare la plata dividendelor suma de 537.074.934 lei. Este o sumă considerabilă, care a creat o sarcină financiară consistentă pe termen scurt, în condiţiile în care firma are şi arierate comerciale la un nivel similar cu cel din prima jumătate din 2017.
Performanţele firmei vor fi în continuare determinate preponderent de reglementarea tarifării care fixează valoarea rentei de monopol, precum şi de implicarea arbitrară a statului în prelevarea profitului. Tariful volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportată către sistemele de distribuţie a fost, în 2017, de 2,45 lei/MWh transportat (1,97 lei/MWh pentru anii 2018-2019), iar tariful volumetric pentru cantitatea de gaze naturale transportat numai prin sistemul naţional de transport a fost, în 2017, de 3,20 lei/MWh transportat (2,72 lei/MWh pentru 2018-2019).
• Guvernare corporativă
Conform codului de guvernare corporativă şi actului constitutiv modificat în decembrie 2017, guvernarea corporativă este structurată pe sistemul unitar, fără să existe o separare deplină între management şi control, întrucât unul dintre administratori poate fi directorul general al firmei, nu însă şi preşedintele Consiliului de Administraţie. Conform codului de guvernare corporativă, administratorii pot avea calitatea de acţionari (paragraful 1.1. din cod). Prin urmare, nu există condiţii imperative cu privire la independenţa administratorilor. Pe de altă parte, tot în codul de guvernare corporativă, la paragraful 3.2. se menţionează asigurarea unui echilibru între administratorii cu rol de reprezentare a firmei şi cei independenţi. În actul constitutiv, la clauza 11.3, este stipulat că evaluarea independenţei administratorilor neexecutivi este făcută de Consiliul de Administraţie. Este o clauză contradictorie în relaţia agent - principal (administrator - acţionar/investitor), întrucât monitorizarea/evaluarea administratorilor, indiferent de rolul lor, trebuie făcută de acţionari.
Indemnizaţiile plătite administratorilor au crescut de la 8.867.630 lei, cât erau la sfârşitul anului trecut, la 9.398.766 lei, în S1 2018, respectiv cu aproximativ 6%.
•
1 Rata de levier/Levierul financiar: LF = DT / CPR, în care DT = datorii totale, iar CPR = capitaluri proprii
2 Rata lichidităţii curente: LC = (ACR - ST) / DC, în care ACR = active circulante; ST = stocuri; DC = datorii curente
3 Pârghia financiară: PF = AT / CPR, AT = activ total; CPR = capitaluri proprii
4 Eficienţa capitalului/ Return on equity: profit net/active total - datorii sau profit net/capitaluri proprii
NOTĂ
Istoric date financiare, din raportările financiare anuale ale firmei, întocmite conform standardelor internaţionale de raportare financiară.