Educaţia se pregăteşte pentru o nouă reformă!

De această dată, iniţiativa porneşte direct de la Palatul Cotroceni. Administraţia Prezidenţială lansează o dezbatere publică privind sistemul naţional de educaţie şi cercetare: "Administraţia Prezidenţială, prin Departamentul Educaţie şi Cercetare, lansează în dezbatere publică criteriile pentru includerea evenimentelor organizate sub egida "Dezbaterii Naţionale pentru Educaţie şi Cercetare - România educată", de către orice entitate care doreşte să se implice în reforma educaţiei. Administraţia Prezidenţială propune astfel un demers flexibil şi participativ, care să permită adaptarea sa permanentă la nevoile societăţii. În anul 2016, Dezbaterea Naţională pentru Educaţie şi Cercetare, iniţiată de Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, va viza principalele opţiuni strategice ale României privind sistemul naţional de educaţie şi cercetare, care vor fi apoi transformate în obiective de ţară şi integrate într-o viziune pe termen lung (2018 - 2030). Astfel, orice eveniment cu rezultate relevante pentru acest demers va putea fi inclus în cadrul dezbaterii publice lansată de Administraţia Prezidenţială, în condiţiile în care respectă un set de criterii transparente. Punctele de vedere pot fi trimise pe adresa educatie@presidency.ro, până la data de 7 februarie 2016." Dezbaterea privind educaţia se va derula în trei etape. Etapa 1 (2016 -2017) : Preluarea viziunii societăţii (grup ţintă: ONG-uri, actori educaţionali, şcoli şi universităţi, profesori, părinţi, elevi, angajatori, experţi) şi integrarea ei într-o formă unitară, care va include obiective de ţară pentru 2018-2030. Etapa 2 (2017 -2018) : Elaborarea strategiei şi a planului operaţional. Lansarea în dezbatere publică. Etapa 3 (2018): Ansamblu de politici şi un model de guvernanţă în educaţie şi cercetare. Sprijinirea adoptării unitare a modificărilor normative(dacă se impun).

La deschiderea actualului an şcolar, preşedintele Klaus Iohannis a vorbit despre o legislaţie coerentă în materie de educaţie: "Dacă vrem o educaţie de calitate vă trebui să asigurăm o legislaţie de calitate, care nu se face în funcţie de interese sau calcule politice, care nu se modifică o dată pe săptămână şi care nu cade pradă populismului." Conform unui studiu UNICEF, apărut în 2014, ţara noastră va pierde între 12 şi 17 miliarde de euro în perioada 2015 - 2025 dacă menţine investiţia în educaţie la nivelul actual, iar o majorare a bugetului educaţiei cu 6% din PIB ar însemna creştere economică de până la 2,95%, faţă de 2%, cât se estimează în prezent. Studiul "Costul investiţiei insuficiente în educaţie în România" arată că majorarea investiţiei în educaţia copiilor de vârste mici poate aduce beneficii celor ce nu îşi permit să urmeze o facultate şi, în timp, va determina creşterea numărului de persoane dezavantajate care obţin o diplomă universitară: "Un an în plus de şcoală creşte veniturile cu 8-9 %, reduce riscul de a deveni şomer cu 8% şi cel de apariţie a unor probleme grave de sănătate, cu 8,2 %. Absolvenţii de învăţământ secundar superior câştigă cu 25-31 % mai mult decât cei care au terminat ciclul primar şi cel gimnazial. Câştigurile obţinute de persoanele care termină o facultate le depăşesc cu aproape 67 % pe cele ale elevilor care renunţă la şcoală după învăţământul secundar superior."

Dincolo de cifre şi previziuni, orice anunţ legat de o posibilă reformă a învăţământului creează mari emoţii în rândul elevilor, părinţilor şi profesorilor, experienţa ultimilor ani dovedind că niciuna dintre iniţiativele pe această temă nu a rezolvat problemele de fond ale sistemului şi doar s-a limitat la chestiuni de "suprafaţă", care în unele cazuri mai mult au stricat.