România va ieşi din recesiune în 2011, cel mai probabil în a doua jumătate a anului, consideră economistul şef al grupului EFG Eurobank, Gikas Hardouvelis, apreciind că autorităţile vor reuşi să gestioneze situaţia până la acel moment, întrucât criza este aproape de sfârşit.
Harduovelis a precizat, citat de Mediafax: "Autorităţile trebuie să fructifice fondurile europene şi să accelereze rata de absorbţie pentru a impusiona investiţiile publice, care vor fi, implicit, urmate de investiţii private. De asmenea, trebuie să dezvolte metode inteligente de a atrage capitalul privat în cadrul parteneriatelor public-private".
Economistul şef al EFG Eurobank a arătat că România, la fel ca şi Grecia, şi-a bazat modelul de creştere economică în ultimii zece ani pe expansiunea cererii agregate şi a consumului intern, şi ambele au nevoie acum, după criză, să-şi schimbe modelul de creştere, să impulsioneze sectorul exporturilor şi investiţiile.
Harduovelis a subliniat: "România a reuşit să depăşească marea criză internaţională din 2009, deci ar trebui să fie capabilă să gestioneze situaţia şi acum, la finalul crizei. Creşterea Europei de Vest este mai redusă faţă de cât ne aşteptam, din cauza măsurilor restirictive din această zonă, ceea ce ne va întârzia şi pe noi, pe toţi din Europa de Est. Există mult spaţiu de recuperare pentru România, care are resurse să reuşească (...) Prezenţa noastră aici e strategică, credem în această ţară şi de aceea suntem şi vom rămâne aici".
El crede că, în ciuda reacţiei emoţionale a pieţelor, statele din UE au decis mult prea devreme să întărească politicile fiscale şi să-şi limiteze cheltuielile publice înainte ca revenirea economică să reprezinte o certitudine.
Economistul EFG apreciază: "Politica fiscală europeană a devenit restrictivă prematur. Mă aşteptam la politici fiscale restrictive abia peste un an, nu în prezent. Această politică nu permite economiei europene să revină pe creştere. Întrucât creşterea nu este sigură, statele ar fi trebuit să primească un spaţiu mai larg de cheltuit pentru a se asigura că economia îşi revine, înainte de a întări politicile fiscale".
El a explicat că pieţele s-au arătat îngrijorate de deficitele fiscale mari şi majorarea datoriilor suverane, iar concomitent au crescut ratele pentru primele de risc pentru bondurile guvernamentale emise de mai multe state de la periferia Europei.
În ceea ce priveşte Fondul Monetar Internaţional, Hardouvelis spune că instituţia este una "soft" comparativ cu FMI-ul de acum zece ani. El a arătat că Fondul are, în prezent, mult mai multe resurse financiare şi este mult mai preocupat de acceptabilitatea regulilor sale de către populaţie.
Economistul EFG nu crede că atitudinea mai strictă a FMI la ultima evaluare din România are legătură cu situaţia din Grecia, ci reprezintă mai degrabă rezultatul unor cerinţe ajunse la scadenţă.
Pe piaţa românească, grupul EFG Eurobank controlează Bancpost şi companiile EFG Retail Services IFN, EFG Eurobank Mutual Funds Management România SAI, EFG Eurobank Finance - Romania, EFG Eurobank Securities - România, EFG Eurobank Leasing, EFG Eurobank Property Services, EFG IT Shared Services, EFG Eurolife Asigurări Generale şi EFG Eurolife Asigurări de Viaţă.
1. Opinie subiectiva
(mesaj trimis de Cristi în data de 05.07.2010, 10:23)
Mda, totul va fi bine, asa ca romanii ar trebui sa continue sa ia credite. Sau nu?
Romania a trecut peste criza din '29 destul de usor, insa tot i-au trebuit cativa ani. Tara era insa atunci o tara agricola, aproximativ 80% din productia interna fiind in domeniul agricol, ceea ce acum nu mai este cazul. Chiar si in conditiile in care in industrie lucrau doar in jur de 200 de mii de persoane, criza a redus numarul lor cu aproximativ 25%.
Da, dupa cativa ani numarul celor care lucrau in industrie a devenit mai mare decat cel de dinainte de criza, insa asta in special fiindca Romania era in curs de industrializare, si au trecut totusi cativa ani, pe cand in Romania criza adevarata nu a inceput de prea multa vreme.
In plus, in cazul crizei din '29 romanii nu se indatorasera in masa pe zeci de ani bancilor, asa ca nu erau atat de mult afectati de ratele dobanzilor in crestere si de modificarea dezavantajoasa a cursului valutar.
Daca ar trebui sa tinem cont doar de opiniile obiective, reprezentantii bancilor, societatilor de asigurari, fondurilor de investitii... nu ar trebui sa isi mai expuna opiniile profund subiective si manipulatoare.