• Mihai Tănăsescu: "Noul acord se va axa pe aspecte structurale, pe probleme privind companiile de stat care înregistrează pierderi, pe situaţia de pe piaţa muncii şi pe consolidarea fiscală şi stabilitatea financiară"
Viitorul acord pe care România îl negociază acum cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) va avea un rol preventiv, de garantare a unei finanţări în situaţii excepţionale, dar va servi şi la consolidarea economiei în 2011 şi 2012, a declarat vineri premierul Emil Boc, după întâlnirea cu reprezentanţii mediului de afaceri, la sediul Ministerului Finanţelor Publice. "Acordul va permite României ca în situaţii excepţionale, dacă situaţia pieţelor internaţionale sau evoluţia economiei europene şi mondiale va pune probleme, să aibă garanţia unei finanţări, servind în acelaşi timp şi la consolidarea economiei în 2011 şi 2012", a spus Emil Boc, citat de Agerepres.
Reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, a precizat, vineri, la încheierea discuţiilor dintre misiunea FMI şi conducerea Băncii Naţionale a României că noul acord se va axa pe aspecte structurale, pe probleme privind companiile de stat care înregistrează pierderi, pe situaţia de pe piaţa muncii şi pe consolidarea fiscală şi stabilitatea financiară.
Reprezentantul României la FMI este de părere că, în 2011, economia României va înregistra o creştere de 1,5% "şi poate chiar mai mult". Surse apropiate negocierilor au declarat anterior că viitorul acord ar putea cel mai probabil să aibă să se întindă pe un termen de doi ani şi să se refere la o sumă de circa 3,6 miliarde de euro.
Emil Boc a subliniat că, în 2011, cota unică va fi motorul creşterii economice în România: "Acest guvern este, rămâne şi va fi singurul apărător al cotei unice. Aşa cum se conturează scena politică românească, singurul guvern şi singurul partid, alături de cele care compun astăzi coaliţia, sunt în măsură să apere cota unică". Premierul a arătat că există Programul Naţional de Investiţii care începe în 15 februarie pentru organizarea licitaţiilor, aici fiind vorba despre programul de 4 miliarde euro pentru dezvoltarea infrastructurii şi de cele 35 miliarde lei din bugetul de stat pentru investiţii publice în 2011. "Aceşti bani vor reprezenta motorul creşterii economice în acest an şi al menţinerii şi creării de locuri de muncă", a subliniat şeful Executivului.
Primul-ministru a avertizat că nu vor fi mai mulţi bani pentru salarii, pensii şi asistenţă socială dacă măsurile de consolidare fiscală luate până acum nu vor fi continuate: "România este în pericol să cadă din nou în capcana promisiunilor fără acoperire care, practic, ar anula tot acest efort pe care l-am făcut de a ajusta sistemul bugetar, de a ajusta economia românească în concordanţă cu ceea ce putem să facem".
Fondurile prevăzute în Programul Naţional de Investiţii şi cele de la bugetul de stat, împreună cu menţinerea cotei unice, vor reprezenta motorul creşterii economice, al menţinerii şi creării de locuri de muncă, a declarat, vineri, premierul Emil Boc, după întâlnirea cu reprezentanţii mediului de afaceri.
• Scrisoarea de intenţie, aproape finalizată
Scrisoarea de intenţie, care va fi prezentată board-ului Fondului Monetar Internaţional pentru aprobarea eliberării ultimei tranşe din împrumutul acordat României, este aproape finalizată şi, în cazul în care ea va fi acceptată, urmează să fie făcută publică în perioada următoare, a declarat vineri reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, la încheierea discuţiilor dintre misiunea FMI şi conducerea Băncii Naţionale a României.
La intrarea la discuţiile de vineri cu conducerea BNR, Mihai Tănăsescu a spus că "în mod categoric România nu trebuie să-şi facă probleme în ceea ce priveşte eliberarea ultimei tranşe, deoarece progresele făcute de autorităţi sunt foarte bune".
Potrivit lui Mihai Tănăsescu, Fondul Monetar Internaţional nu doreşte mărirea taxelor şi impozitelor şi nu se pune problema măririi fiscalităţii în perioada imediat următoare.
• Patronatele au 32 de măsuri de relansare economică, inclusiv reducerea tuturor taxelor
UGIR-1903 şi CONPIROM au prezentat premierului Emil Boc peste 30 de propuneri pentru stimularea pieţei şi a activităţii agenţilor economici, încurajarea investiţiilor şi flexibilizarea relaţiilor de muncă, printre care reducerea tuturor impozitelor şi taxelor, inclusiv TVA.
În domeniul fiscalităţii cererile vizează, pe lângă diminuarea tuturor impozitelor şi taxelor, reducerea numărului acestora, precum şi revizuirea mecanismului de efectuare a plăţii TVA, pentru a permite operatorilor economici menţinerea echilibrului disponibilităţilor băneşti (stabilirea exigibilităţii TVA la încasarea facturii, nu la facturare).
Alte recomandări sunt asigurarea garanţiilor de stat convertibile pentru deblocarea financiară a agenţilor economici, deductibilitatea pierderii rezultate în urma aplicării impozitului minim, creşterea operativităţii la achitarea de către stat a unor debite către agenţii economici, reducerea termenului de recuperare a TVA la 30 de zile, revizuirea metodologiei de aplicare a scutirii de impozit pe profit, în sensul de a reprezenta cu adevărat o scutire, nu doar o amânare la plată, diminuarea evaziunii fiscale, respectiv a muncii la negru, a neînregistrării accizelor, încurajarea tuturor agenţilor economici privind intrarea în legalitate, combaterea utilizării muncii nedeclarate prin măsuri active de tipul reducerii fiscalităţii aplicate direct asupra forţei de muncă, instituirea unui tratament egal între agentul economic şi stat (privind regimul penalităţii de întârziere) şi impunerea prin lege a plăţii de către stat pentru folosirea banilor agenţilor economici.
Patronatele mai propun măsuri de dezvoltare şi modernizare a tuturor categoriilor de infrastructuri naţionale (transporturi, comunicaţii, informaţionale, de comunicaţii, supravegherea mediului şi a teritoriului), înfiinţarea unei companii pentru investiţii în proiecte naţionale, garantarea de către stat a creditelor companiilor care au plătit taxe în România şi care au locuri de muncă create, precum şi oferirea de garanţii din partea statului pentru investiţii noi.