English
Actualizare 13:15 Jiru: "Menţinerea garanţiei statului în cazul dării în plată va deteriora indicatorii privind datoria publică şi deficitul bugetar"
Ministerul Finanţelor Publice susţine exceptarea programului Prima Casă de la aplicarea prevederilor Legii privind darea în plată, chiar dacă se introduce un amendament care să prevadă menţinerea garanţiei statului şi în cazul în care clientul predă casa băncii, deoarece acest fapt ar putea duce la deteriorarea indicatorilor privind datoria publică şi deficitul bugetar, a declarat astăzi secretarul de stat în Minister, Enache Jiru.
"Am văzut declaraţii că în lege s-ar introduce un amendament prin care garanţia statului să acopere şi riscul de dare în plată. Dacă acest amendament ar avea succes, asta înseamnă că orice cheie predată ar costa statul maxim 62.000 de euro (valoarea maximă acceptată în cadrul programului, n.r.). Avem 170.000 de beneficiari, avem potenţial de 170.000 de chei predate. Volumul total al garanţiilor este 3 miliarde de euro, 2% din PIB. Mi-e teamă de acest amendament care vine să reparăm ceva ce nu ar trebui reparat şi ne-ar costa prea mult. Pe o retratare a indicatorului datorie publică în PIB pe normele cont europene, unde avem 39% din PIB. Am putea înfrunta din partea Comisiei o retratare şi să creştem de la 39% la 41% pe aceeaşi normă. Ba mai mult, să considere şi retratarea deficitului. Asta înseamnă un miliard de euro execuţie pe deficit, adică 1,7% din PIB. De aceea mi-e teamă de acel amendament. Sper să existe înţelepciunea să nu fie propus sau, apoi, înţelepciunea să nu treacă, pentru că toate acestea presupun riscuri", a explicat Jiru în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională, potrivit Agerpres.
Pe de altă parte, dacă nu se introduce acest amendament, programul devine neatractiv pentru bănci pentru că garanţia statului devine nulă.
"Dacă programul nu este exceptat, practic în timp va deveni neatractiv pentru că garanţia statului devine nulă. "Statul acoperă riscul de neplată. Dacă beneficiarul nu plăteşte, are o întârziere mai mare de 60 de zile, banca poate solicita executarea garanţiei statului. În cazul în care programul nu este exceptat, practic garanţia statului este nulă. Programul ar deveni neatractiv pentru bănci, pentru că ei sunt creditorii, noi suntem doar garantorii", a mai spus oficialul MFP.
(S.A.)
----------
Ţara noastră se împrumută, în prezent, la costuri minime atât de pe piaţa internă cât şi de pe pieţele externe, însă primeşte întrebări de la investitori, inclusiv cu privire la iniţiativa legislativă privind darea în plată, din care reiese un potenţial de îngrijorare, a declarat astăzi secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice, Enache Jiru.
"România are o mare încredere din partea investitorilor, însă aş atrage atenţia să nu stricăm ceva ce deja am construit şi este bine construit, pentru că toate se vor repercuta în bugetul de stat prin creşterea costurilor cu datoria publică. Trebuie să ne gândim la orice risc oricât ar fi de mic. Ceea ce percepem noi este că parcursul acestei iniţiative privind darea în plată poate manifesta un risc destul de mare asupra statului. (...) Recent am avut o redeschidere de emisiune de obligaţiuni. În procesul de due diligence, în general, România primeşte întrebări care se reflectă în actualizarea prospectului. (...) Şi, în întrebările primite, simţim un potenţial de îngrijorare referitor la ce se întâmplă cu legea dării în plată. Nu ne-am dori ca aceste îngrijorări să se reflecte în costurile cu datoria publică", a explicat Jiru în cadrul unei conferinţe pe teme de dezvoltare regională, potrivit Agerpres.
Acesta a reamintit că, în 2007, statul se împrumuta la o dobândă medie de 7%, iar în perioada de criză, 2008 - 2009 dobânda la o lună urcase peste 14%, adică o dublare a costurilor. "Din cauza faptului că România nu mai avea acces la finanţare externă, s-a apelat la programul cu FMI, CE şi BM şi abia în martie 2010 a ieşit pe pieţele externe şi s-a împrumutat la o dobândă surprinzătoare de 5%", a mai spus oficialul MFP.
Potrivit acestuia, încrederea este esenţială pentru un stat atunci când vrea să se împrumute, având în vedere că obligaţiunile suverane nu au alte garanţii în spate. "Cine cumpără obligaţiuni suverane cumpără cuvântul acelui stat. Prospectul este foarte important, în acela investesc investitorii, pentru că obligaţiunile suverane nu au garanţii în spate", a subliniat secretarul de stat.
Jiru a mai spus că România are una dintre cele mai reduse datorii publice, ca procent în PIB, de 39%, cu care ocupă locul 5 în Uniunea Europeană. Un alt indicator important este cel referitor la necesarul anual de împrumut al unei ţări care, pentru a arăta o situaţie stabilă, trebuie să fie sub 10% din PIB. "Am reuşit asta în 2014, şi o să reuşim şi anul acesta. Ne aflăm la 9,4%. Am reuşit asta având în permanenţă în strategia noastră extinderea scadenţelor. Să ne împrumutăm pe perioade cât mai lungi. În euro am reuşit să ne împrumutăm pe 20 de ani, iar în dolari pe 30 de ani. Asta ne-a permis să avem o medie a scadenţelor mai mare, astfel încât an de an ne vin la scadenţă mai puţini bani", a subliniat Enache Jiru.
Oficialul MFP a reamintit că, în urmă cu câţiva ani, media scadenţelor era de 1,6 ani, iar acum s-a ajuns la 3,4 ani.
În plus, Jiru a vorbit şi despre rezervele pe care statul le constituie pentru situaţia în care piaţa devine adversă şi nu ar permite împrumuturi decât la costuri foarte mari. "Acestea acoperă o nevoie de finanţare de 4 luni, au un cost, dar este ca o poliţă de asigurare care trebuie plătită de către stat pentru a-şi asigura continuitatea finanţării nevoilor", a adăugat secretarul de stat din MFP.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
