Energia României, sub asalt
REDACŢIA BURSA
Ziarul BURSA #Companii #Energie / 17 octombrie 2012
Bătălia pe resursele energetice a fost permanentă de-a lungul istoriei, a generat lovituri de stat şi răsturnări de regimuri, a generat colonialism, cuceriri de teritorii, războa-ie cu arme şi războaie economice, dar, în acest moment al crizei financiare mondiale, lupta pentru sursele de energie atinge paroxismul.
Investiţia în resursele energetice este una dintre puţinele care a mai rămas sigură, în acest moment, astfel că investitorii cu tradiţie în domeniu, trebuie să facă faţă competiţiei şi celorlalţi, care, îngrijoraţi de declinul de pe alte pieţe, s-au reorientat, dar şi speculatorilor din indiferent care arie, cum pare să fie cazul lui George Soros.
• FINANŢIŞTII
Se pare că o competiţie dură pe materiile prime şi pe resursele energetice din estul Europei s-a declanşat între mai marii finanţişti ai lumii, George Soros şi Marc Rich.
Presa a vorbit despre faptul că Soros ar fi implicat în obţinerea de resurse ale fostei Iugoslavii, în România şi Ucraina. O astfel de reorientare, însă, încalcă teritoriul lui Marc Rich, cel care este considerat "părintele" oligarhilor ruşi, fiind sfătuitorul lor.
Marc Rich este un binecunoscut om de afaceri care se ocupă cu comerţul de materie primă la nivel mondial. Este cel care a înfiinţat compania Glencore. A fost condamnat în Statele Unite ale Americii de comerţ ilegal cu Iranul la sfârşitul anilor 1970 şi începutul anilor 1980 şi pentru evaziune fiscală. A primit 325 de ani de închisoare, dar a fost graţiat de Bill Clinton.
• RESURSE PLANETARE ÎN ROMÂNIA?
Sunt sau nu sunt resursele de gaze naturale şi petrol din Marea Neagră "gigantice şi de importanţă planetară", aşa cum a susţinut recent Gerhard Roiss, directorul general al OMV Austria?
Dispune Gerhard Roiss de informaţii noi faţă de luna februarie a acestui an, când au fost anunţate aceste descoperiri?
În ultima perioadă, Europa a început o adevărată dispută cu Rusia privind preţului gazelor, în care foloseşte toate armele: inves-tigaţii oficiale, declaraţii în care minimalizea-ză importanţa gazelor ruseşti, gazoducte pe hârtie, care să aducă surse noi de gaze, gaze de şist etc.
Aceasta ar putea fi una din explicaţiile pentru care a fost revitalizată, brusc, tema resurselor mari de ţiţei şi gaze din Marea Neagră, fix când "Gazprom" a inaugurat Nord Stream, gazoduct care să alimenteze Europa, ocolind Ucraina.
În plus, oficialii Nabucco tot anunţă că vor realiza conducta, care va duce la diminuarea dependenţei Europei de Rusia.
• CE AM AVUT?
Sursele noastre din piaţa de energie susţin că descoperirile "OMV" şi Exxon din Marea Neagră ar fi, într-adevăr, foarte mari, exploatarea acestora fiind însă foarte costisitoare, iar "OMV" neavând banii pentru a se implica în compania de proiect pentru exploatarea acestora.
Surse guvernamentale ne-au spus că gigantul american Exxon are banii pentru exploatarea perimetrelor din Marea Negră, iar "OMV" ar putea să contribuie cu reţeaua sa din Europa.
În plus, oficialii Nabucco au susţinut recent că ar putea folosi, pentru aprovizionarea Nabucco, şi gaze naturale din ţările de tranzit, mai precis din Marea Neagră.
Aceste veşti se pare că generează nelinişte la Moscova şi nu este exclus ca Rusia să devină mai agresivă în Europa, mai spun sursele noastre. De altfel, un articol apărut recent în "Vocea Rusiei" precizează: "Dacă la un moment dat Federaţia Rusă ar deveni interesată de «rezolvarea problemei» zăcămintelor energetice din Marea Neagră, atunci soluţia cea mai simplă şi eficientă ar fi ca «Gazprom» sau «Rosneft» să cumpere compania «OMV», ceea ce nu este exclus să se întâmple la un moment dat. În orice caz, bătăliile din jurul acestor resurse energetice nu îl implică în vreun fel pe preşedintele Româ-niei, Traian Băsescu, deoarece România nu mai deţine controlul asupra propriilor resurse naturale. În condiţiile actuale, soarta zăcămintelor din Marea Neagră se tranşează la Viena şi nu la Bucureşti".
• MAREA NEAGRĂ - O SPERIETOARE PENTRU "GAZPROM"
Cunoscutul expert în energie, Aureliu Leca, ne-a declarat că nu crede în coincidenţe:
"Nu este o coincidenţă că oficialii Nabucco se declară, în ziua inaugurării Nord Stream şi în plină bătălie pentru resursele din Azerbaidjan, foarte optimişti cu privire la resursele de gaze din Marea Neagră, recent des-coperite de "Petrom". "Petrom" a şi spus că studiile sunt promiţătoare, dar că mai durează ceva ani să ajungă să fie exploatate şi să cunoască exact potenţialul lor comercial. De fapt, estimările despre resursele din Marea Neagră sunt mai vechi. Important este să ajungem să extragem aceste resurse".
Domnia sa ne-a explicat că oficialii europeni luptă împotriva "Gazprom" cu propriile arme: când "Gazprom" îşi arată muşchii construind gazoducte sau ţinînd la niveluri înalte preţul gazelor, apar brusc ştiri pozitive des-pre Nabucco, resursele de gaze de şist din Polonia, România, Bulgaria şi Ucraina, sau resursele de gaze din Marea Neagră.
La fel, "Gazprom" a minimalizat recentele succese ale Nabucco sau ale descoperirilor din Marea Neagră, precum şi puterea Europei de a extrage gaze de şist.
Aureliu Leca afirmă că, obiectiv, încă nu a putut fi formulata o concluzie despre valoarea şi volumul resurselor din Marea Neagră. În plus, explorările şi exploatarea resurselor de mare adâncime sunt operaţiuni foarte cos-tisitoare, care trebuie recuperate prin preţ.
Până când vom afla cu exactitate dacă ne câştigăm sau nu independenţa energetică datorită gazelor din Marea Neagră, mai avem ierni de trecut cu ajutorul gazului rusesc. Potrivit domnului Leca, Europa încearcă să se poziţioneze mai bine faţă de "Gazprom" în prag de iarnă, de frica sistării gazelor, amenin-ţare folosită ca instrument de forţă în negocierile pentru reducerea preţului.
• VALURI LA MARE
Informaţii despre zăcământul de gaze naturale pe care "OMV Petrom" şi ExxonMobil l-au descoperit la Marea Neagră au revenit în atenţia presei la începutul acestei luni. Directorul general al "OMV", Gerhard Roiss, a declarat, în numărul din octombrie la revistei germane Manager, că rezervele sunt "gigantice" şi "de importanţă planetară".
Peste câteva zile, directorul general al "OMV Petrom", Mariana Gheorghe, a fost mai temperată în declaraţii, afirmând că, dacă zăcământul se va dovedi viabil din punct de vedere comercial, producţia ar putea să înceapă spre sfârşitul deceniului, probabil în anul 2018.
Ştirile au fost preluate de presa din ţara noastră, generând o serie de aprecieri cu privire la posibilităţile ţării noastre să devină independentă din punct de vedere energetic.
• NEGOCIEREA REDEVENŢELOR ESTE ÎN TOI
Un interes pentru readucerea în discuţie a resurselor "gigantice" din Marea Neagră vizează obţinerea de către "OMV" a unor redevenţe cât mai mici pe care urmează să le plătească statului român, din anul 2014, ne-au declarat surse din domeniul energetic.
Autorităţile noastre au avertizat, de mai multe ori, că redevenţele care se renegociază în prezent, ar urma să se ridice considerabil.
În Strategia sa pentru anul 2021, "Petrom" anunţă că ar urma să investească, în medie, între 800 milioane euro şi 1,2 miliarde euro pe an în ţara noastră, în condiţiile unui mediu favorabil investiţiilor. De asemenea, potrivit surselor, compania ar dori ca redevenţele să fie calculate în funcţie de locaţia în care aceasta investeşte. Acest lucru ar presupune, potrivit surselor noastre, ca, pentru exploatările din Marea Neagră, redevenţa să fie mai mică decât în cazul celor de pe uscat.
• INTERESELE STRATEGICE AUSTRIECE, PRIORITARE FAŢĂ DE ALE NOASTRE
Sursele din piaţa energiei ne-au precizat că Gerhard Roiss va urmări interesele strategice ale Austriei, chiar dacă acestea nu sunt întotdeauna convergente cu cele ale ţării noastre.
Compania "OMV" se pare că ar fi interesată, în principal, de valorificarea, conform propriilor interese, a potenţialului pe care "Petrom" îl deţine în calitate de producător şi distribuitor de combustibili, atât la nivel naţional, cât şi la nivel regional.
În acest sens, "OMV" pare să aibă nişte pretenţii "exagerate" de la statul român.
Sursele noastre ne-au spus că "OMV" ar dori să fie consultat, şi nu doar informat, în eventualitatea în care statul român ar intenţiona să vândă, integral sau parţial, pachetul de acţiuni pe care îl deţine la "Petrom", astfel încât să poată să adopte, în timp util, măsurile necesare pentru protejarea propriilor interese de afaceri.
O variantă posibilă de acţiune ar consta în majorarea capitalului social al "Petrom", înainte ca autorităţile să scoată la vânzare acţiunile.
De asemenea, sursele au mai afirmat că "OMV" ar urmări ca preţul minim de subscriere pentru vânzarea pachetului deţinut de stat să fie cu cel puţin 20% mai mic decât preţul acţiunilor "Petrom" listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB).
În plus, compania ar dori să fie informată, din timp, cu privire la Strategia energetică a ţării noastre.
"OMV" susţine liberealizarea pieţei gazelor naturale din ţara noastră.
În luna august a anului trecut, preşedintele României, Traian Băsescu, a primit o delegaţie a "OMV Petrom", condusă de domnul Gerhard Roiss, preşedinte al Consiliului de Supraveghere "Petrom" şi director general executiv al "OMV". La acea vreme, preşedintele României a apreciat "OMV Petrom" ca fiind o companie de primă importanţă pentru România, cu rol strategic în domeniul energiei.
În acest context, oficialii au discutat şi despre posibilitatea unui parteneriat cu autorităţile române pentru o strategie de dezvoltare a "OMV Petrom" pe zece ani.
În cadrul întâlnirii, s-au abordat şi subiecte precum planurile de investiţii ale companiei în România, extinderea explorărilor la mare adâncime în platforma continentală a Mării Negre, perspectivele preţului la combustibil şi gaze şi protecţia mediului.
În luna iunie a acestui an, premierul Victor Ponta a avut întâlniri cu oficialii "OMV" şi Erste, la Viena, pentru a discuta "lucruri foarte concrete, care ţin de investiţiile" celor două companii în România.
• STRATEGIE DE FINANŢARE PRIN BURSĂ?
O altă posibilă cauză a declaraţiilor pe care Gerhard Roiss le-a făcut în presă ar fi că directorul general al "OMV" doreşte să convingă potenţialii investitori să finanţeze investiţiile pe care aceasta ar urma să le deruleze în fazele de explorare şi dezvoltare a zăcământului, investiţii care ar putea ajunge la câteva miliarde de dolari, potrivit estimărilor companiei.
Dacă pentru ExxonMobil (partenerul "OMV" în exploatarea blocului) suma necesară este destul de uşor accesibilă, nu tot atât de lesne se prezintă lucrurile şi pentru compania austriacă, astfel ca va trebui, probabil, sa apeleze la o bursă, potrivit surselor din piaţă.
De altfel, faptul că, în zilele care au urmat anunţului descoperirii zăcământului din Marea Nea-gră, preţul acţiunilor "OMV" a înregistrat o uşoară scădere, poate fi explicat prin temerile deţinătorilor de titluri că acest lucru ar exercita o presiune asupra fondurilor companiei, ne-au explicat domniile lor.
Un al treilea aspect pe care grupul austriac îl are în vedere, vizează posibilităţile de valorificare a zăcământului de gaze naturale, estimat oficial la 42-84 miliarde metri cubi (circa 20 de miliarde de euro).
Poziţionarea sa face ca varianta cea mai accesibilă să fie cea de conectare la reţeaua de transport de gaze a ţării noastre, arată persoane apropiate situaţiei.
Acest lucru ar urma să fie benefic pentru economia ţării noastre, deoarece ar genera investiţii semnificative.
De asemenea, este posibil ca "Petrom" să aleagă să producă energie electrică pe baza gazului extras, generând, astfel, o valoare adăugată mai ridicată, potrivit domniilor lor.
• FANTOMA NABUCCO, TRANSPORTÂND STAFIA GAZELOR DIN MARE
Gerhard Roiss a declarat pentru revista Manager că Nabucco ar putea să fie utilizat nu doar pentru livrarea gazelor din zăcământul Shah-Deniz din Azerbaidjan, ci şi pentru cele extrase din Marea Neagră.
"Ca parte a noului nostru concept, Nabucco trebuie să se subordoneze nevoilor noas-tre strategice. Interesul nostru principal este să obţinem o rută de transport pentru gazul din Marea Neagră. Cu cantităţi adecvate, vom putea alimenta Nabucco", a precizat domnia sa.
George Maior, şeful Serviciului Român de Informaţii (SRI), a afirmat, la rândul său, că descoperirile de gaze fac ca Marea Neagră să nu mai fie doar o zonă de tranzit pentru resursele din Marea Caspică.
Reinhard Mitschek, Directorul Executiv al "Nabucco Gas Pipeline International GmbH", care dezvoltă proiectul conductei, a declarat că Nabucco ar urma să se aprovizioneze şi cu gaze naturale din ţările pe care le tranzitează, în cazul în care acestea vor oferi astfel de surse.
"Nabucco nu este doar un coridor de tranzit, ci o piaţă uriaşă care oferă numeroase posibilităţi de afaceri celor implicaţi, iar dacă, în ţările care vor fi tranzitate, vor fi disponibile surse locale de gaze naturale, acestea vor putea aproviziona conducta", a explicat domnia sa.
• RELAŢII PREFERENŢIALE CU "GAZPROM"?
Cu sau fără gazele din Marea Neagră, Nabucco ar urma să aibă, drept punct terminus, staţia de gaze naturale Baumgarten din Aus-tria, operată de către "OMV".
Aceasta are o importanţă strategică pentru securitatea energetică a Europei, în condiţiile în care aproximativ o treime din exporturile ruseşti de gaze naturale către Europa de Vest trec prin acest nod. Reţeaua de conducte care traversează prin Baumgarten, transportă gaz către ţări precum Germania, Franţa, Italia, Croaţia, Slovenia şi Ungaria, se arată într-un document al "OMV". "Extinderea sistemului existent de conducte şi conectarea unor conducte noi, precum Nabucco, la staţia Baumgarten ar asigura furnizarea, pe termen lung, de gaze naturale către Europa, prin acest sis-tem ecologic şi sigur de transport al energiei", potrivit documentului în cauză.
Nodul de transport este operat de către compania "Central European Gas Hub (CEGH)", denumită, înainte, "Gas Hub Baumgarten", ai cărei acţionari sunt "OMV" (65%), "Wiener Borse" (Bursa de Valori de la Viena) (20%) şi compania slovacă "Eustream" (15%). Aceasta din urmă este deţinută de către Fondul Proprietăţii Naţionale din Slovacia, cu 51% dintre acţiuni, şi "Slovak Gas Holding", un consorţiu format de către "E.ON Ruhrgas" şi "GDF Suez", cu 49% dintre acţiuni.
În urmă cu aproape patru ani, însă, "CEGH" a fost subiectul unei controverse: "OMV", care, atunci, deţinea 80% dintre acţiuni, intenţiona să rămână cu o deţinere de 30%, ca urmare a vânzării a 30% dintre acţiuni către "Gazprom", iar restul către "Centrex Europe Energy and Gas", o companie elveţiană înregistrată în oraşul Zug, în spatele căreia s-ar afla gigantul rus.
Numele "Centrex" a apărut în cadrul unei audieri care a avut loc în Senatul SUA, în anul 2008, sub conducerea lui Joe Biden, actualul vicepreşedinte al Statelor Unite, cu privire la caracterul opac al sistemului energetic rusesc.
"Gazprom", cu sprijinul tacit al Kremlin, a creat aproximativ cincizeci de companii de intermediere, împrăştitate pe teritoriul Europei, precum grupul de companii «Centrex» sau reţeaua "Gazprom" Germania, care nu adaugă nicio valoare preţului gazului rusesc care este vândut în Europa, însă câştigă sume enorme de bani, care par să dispară prin intermediul unor companii fantomă din Cipru şi Lich-tenstein", se arată în interpelarea citită în Senatul american.
În cazul în care tranzacţia s-ar fi finalizat, "Gazprom" ar fi ajuns să deţină, direct şi indirect, 50% din "CEGH", jucând, astfel, un rol determinant în controlul nodului de la Baumgarten şi putând să influenţeze proiectul Nabucco.
De altfel, în acţiunile de promovare a planurilor de afaceri ale "OMV", Gerhard Roiss intenţionează să nu pericliteze în vreun fel parteneriatele stabilite de grupul austriac cu subsidiare ale "Gazprom", ne-au declarat surse din piaţă.
• "GAZPROM" LA NOI
Europa şi ţările din Comunitatea Statelor Independente (CSI) vor rămâne principalele pieţe de desfacere pentru combustibilii din Federaţia Rusă, arată Strategia energetică a Rusiei pe 20 de ani, care cuprinde intervalul 2010 - 2030.
Potrivit acesteia, Rusia va implementa măsuri pentru reducerea riscurilor de tranzit, inclusiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea în continuare a infrastructurii de export pe scară largă pentru a asigura aprovizionarea fiabilă a acestor pieţe cu energie.
Preşedintele "Gazprom", Aleksei Miller, a anunţat, anul trecut, disponibilitatea companiei ruseşti să răspundă pozitiv solicitărilor părţii române pentru stabilirea unor relaţii contractuale directe pentru furnizarea de gaz către România, precizând, ca domeniu prioritar, asigurarea consumului de gaze pentru producţia de energie electrică.
Aleksei Miller a exprimat interesul "Gazprom" şi pentru investiţii în centralele electrice din România.
De asemenea, conducerea "Gazprom" şi-a exprimat interesul pentru realizarea de inves-tiţii în sectorul depozitării subterane de gaze în România, unul din acestea fiind cel de la Roman-Mărgineni, cu o capacitate estimată la 2 miliarde de metri cubi.
În plus, "Gazprom" mai avea în analiză alte nouă locaţii de depozitare a gazelor pe teritoriul ţării noastre, propuse de Romgaz.
"Gazprom" s-a mai arătat interesat şi de oferta "Petrom" (9,84%), de 15% din acţiunile CN Transelectrica SA Bucureşti, 15% din acţiunile SNTGN Transgaz SA Mediaş, activele CET II Oradea din cadrul Termoelectrica SA.
Cât priveşte oferta "Petrom", surse din piaţa de energie ne-au declarat că oficiali ai "Gazprom" au transmis o scrisoare de intenţie Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (MECMA), fiind purtate discuţii la nivelul conducerii MECMA cu privire la realizarea acestei achiziţii.
• "GAZPROM", PRIN "GAZPROMNEFT", PRIN NIS, PRIN GEAMĂNU
Compania rusă "Gazprom", prin "Gazpromneft", şi-a exprimat, în mai multe rânduri, interesul pentru dezvoltarea afacerilor pe teritoriul ţării noastre, parte din strategia regională a Kremlinului, pentru extinderea în Europa Centrală şi de Sud-Est. "Gazpromneft" vrea să intre în România prin compania sârbă Naftna Industrija Srbjie (NIS), unde deţine pachetul majoritar de acţiuni.
Întrucât, în mod direct, oficialii ruşi nu au prea avut sorţi de izbândă cu autorităţile din România, sursele noastre din energie ne-au spus că "Gazpromneft" s-ar strecura prin oamenii de afaceri Jenică Ioniţă şi Grigore Andrei Cristian Geamănu, pentru a mijloci întrevederea dintre Alexander Diukov, preşedintele "Gazpromneft", şi Preşedintele României, Traian Băsescu, respectiv premierul Victor Ponta, în cadrul cărora să fie prezentate proiectele investiţionale avute în vedere de compania rusă.
Jenică Ioniţă şi Grigore Andrei Cristian Geamănu sunt acţionarii companiilor "Pes-trolsun" şi "Central Sun", din Bucureşti.
Grigore Andrei Cristian Geamănu a fost implicat în scandalul Desintco, alături de Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Româ-niei.
Sursele noastre ne-au mai spus că Geamănu a lucrat şi pentru compania rusă Lukoil.
Strategia "Gazpromneft" mai cuprinde şi achiziţia pachetului majoritar de acţiuni al Grupului "Rompetrol", actualmente deţinut de "KazMunaiGaz", din Kazahstan, sursele noastre afirmând că NIS ar fi trimis o ofertă în acest sens.
"Gazpromneft" mai are în vedere investiţii pe segmentul energiilor neconvenţionale, dar şi obţinerea unor participaţii în companii producătoare şi de furnizare de energie din România.
Un alt scop al "Gazpromneft" ar fi crearea condiţiilor propice pentru promovarea gazoductului South Stream, concurent direct al Nabucco, proiect în care este implicată Româ-nia.
Anul trecut, o delegaţie a NIS, companie subsidiară a "Gazpromneft", condusă de Kirill Kravchenko, director general pentru Serbia şi director general adjunct pentru activele din străinătate al "Gazpromneft", a prezentat autorităţilor române intenţiile de dezvoltare în ţara noastră.
Planurile includeau investiţii în domeniul petrolier de câteva sute de milioane de euro până în 2015 şi crearea de aproximativ 500 de locuri de muncă.
• NEGOCIERI EŞUATE LA "ROMPETROL"
NIS avea în vedere achiziţionarea, pe teritoriul României, a unor staţii de distribuţie a carburanţilor prin care să se comercializeze produsele petroliere obţinute la rafinăriile din Serbia. Anul trecut, "Gazprom", prin NIS, a făcut o ofertă pentru reţeaua de benzinării "Rompetrol" din România, potrivit fostului CEO al "Rompetrol" Group, Saduokhas Meraliyev.
Întrucât au eşuat negocierile cu grupul "Rompetrol" pentru preluarea benzinăriilor, NIS a iniţiat negocieri cu "OMV Petrom", DG Petrol SRL Bucureşti, dar şi cu mici operatori de profil, în vederea preluării primelor 40 de benzinării, la Cluj-Napoca, Arad, Sibiu, Vaslui şi în jurul Capitalei, după cum se vorbeşte.
Aceleaşi surse ne-au mai spus că "OMV" va oferi benzinăriile, beneficiind, în contrapartidă, de susţinerea "Gazprom", pentru promovarea afacerilor austriece în zona Mării Caspice, Orientul Mijlociu şi Africa.
În plus, se pare că "OMV Petrom" ar putea solicita NIS să-i vândă şi drepturile de exploatare în perimetrele din România (din parteneriatul cu East West Petroleum Corp), în cazul în care în locaţiile respective vor fi identificate zăcăminte importante.
Planurile NIS în România presupun deţinerea a 140 staţii de carburanţi până în 2020 şi creşterea vânzărilor de produse petroliere de la 26.000 tone în 2011 la 360.000 tone în 2020.
De asemenea, compania are în vedere crearea, în zona Dunării, a unei reţele de depozite intermediare de produse petroliere şi derivate ale acestora, în vederea integrării superioare a pieţelor emergente din zona sudului şi vestului României, respectiv Serbia, Bulgaria şi Ungaria.
• PARTENERIATE PE HIDROCARBURI
În luna mai 2011, "Gazpromneft" a semnat un contract pentru dezvoltarea, în comun cu East West Petroleum Corp Canada, a patru blocuri de explorare de petrol şi gaze.
Compania canadiană a preluat în concesiune, de la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), perimetrele situate în apropierea localităţilor Tria şi Băile Felix (ambele din judeţul Bihor), precum şi Periam şi Biled (amândouă din judeţul Timiş).
"Gazpromneft" vrea să obţină şi dreptul de concesiune pentru zăcăminte aflate în producţie în zonele de sud şi vest ale României, având în acest sens negocieri cu "OMV Petrom" şi "SNGN Romgaz" Mediaş.
Zvonurile acreditează că NIS ar avea deja parteneriate cu "OMV Petrom", pentru anumite areale din zona de sud a ţării (Bucureşti, Craiova şi Giurgiu).
"Gazpromneft" mizează ca, în 3-5 ani, să obţină, din perimetrele româneşti, o producţie de 1 milion tone ţiţei, care să fie exportată în Serbia în vederea prelucrării în cele două rafinării ale NIS (Pancevo şi Novi Sad).
• CONSTANTA - PANCEVO, PENTRU PETROLUL CASPIC
Pentru "Gazpromneft" a devenit importantă realizarea segmentului Constanţa-Pancevo al oleoductului PEOP, întrucât ar reprezenta cea mai convenabilă rută de aprovizionare cu petrol caspic a rafinăriilor din Serbia.
PEOP a stagnat în ultimii ani din cauză că Italia nu s-a mai implicat în proiect.
Italia ar fi trebuit să fie cea mai mare piaţă de desfacere pentru ţiţeiul adus de la Marea Neagră.
Oficiali germani, în conducerea "Gazprom"
"Gazprom" l-a desemnat în acest pe germanul Henning Voscherau, fost preşedinte al camerei superioa-re a Parlamentului german (Bundesrat), pentru funcţia de preşedinte al consiliului director al companiei care se va ocupa de proiectul gazoductului South Stream, transmite Interfax. Henning Voscherau, fost primar în Hamburg şi fost preşedinte al Bundesratului , este fratele lui Eggert Voscherau, cel care conduce consiliul director al grupului german BASF, unul din acţionarii proiectului South Stream.
"Gazprom" deţine 50% din proiectul South Stream, 20% aparţin grupului italian Eni, în timp ce grupul francez EDF şi grupul german Wintershall deţin fiecare câte 15%.
Vladimir Putin l-a numit pe ex-cancelarul german Gerhard Schroder preşedinte al comitetului acţionarilor companiei Nord Stream. Compania care dezvoltă proiectul este deţinută de "Gazprom" (51%), Wintershall (20%), E.ON (20%) şi Gasunie Olanda (9%). Wintershall este o companie deţinută 100% de concernul german BASF, dar, împreună cu "Gazprom", deţine, în proporţii egale, companiile WIEE şi WIEH, intermediarii care aduc gazele ruseşti şi în România.
•
Turcii, interesaţi să facă terminalul GNL la Constanţa
O ofertă de investiţii în domeniul energetic în România a venit din partea unui om de afaceri turc.
Ahmet Caliskan ar fi propus autorităţilor române să construiască un terminal GNL (gaze naturale lichefiate) la Constanţa, prin compania sa Global Energy Trading, potrivit unor surse din domeniul energiei, având în vedere implicarea în proiectul AGRI (Azerbaidjan Georgia România Interconnecter).
Deşi proiectul prezenta unele oportunităţi, se pare că autorităţile nu au considerat că oferta turcului ar fi suficient de serioasă. Totodată, se pare că acesta ar fi cerut facilităţi substanţiale pentru implementarea terminalului.
Pentru finanţarea investiţiei, Ahmet Caliskan dorea să acceseze sume din granturile "Fondul Norvegian", conform unor surse petroliste.Turcul a solicitat, însă, facilităţi logistice şi financiare, precum şi o locaţie în Portul Constanţa, accesul la culoarul terestru de conectare a terminalului cu Sistemul Naţional de Transport, exceptarea restricţionării accesului terţilor la capacităţile terminalului, asigurarea preluării unui volum minim de 4 miliarde mc/an, pentru o perioadă de 20 de ani, de exemplu prin "Romgaz", precum şi acordarea unei garanţii suverane pentru pentru inves-tiţie şi exceptarea de la taxe şi alte obligaţii, pentru o perioadă de 10 ani, potrivit surselor noastre.
Se pare că aceste pretenţii au fost considerate prea mari de autorităţile noastre, întrucât firma deschisă în noiembrie 2011, "ROMLNG Terminal Investment" SRL, pentru implementarea terminalului, este, acum, în lichidare.
Omul de afaceri turc ar fi propus şi alte proiecte pe segmentele de electricitate şi gaze naturale, la noi în ţară, însă acestea nu s-au concretizat, conform surselor noastre.
Ahmet Caliskan a fost interesat să se implice în proiectul AGRI - prin realizarea studiului de fezabilitate sau obţinerea calităţii de acţionar al companiei de proiect "AGRI LNG Project Company" SRL, înfiinţată în luna ianuarie 2011. Acţionarii AGRI au refuzat, însă, propunerile.
Proiectul AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector) are o importanţă strategică pentru România.
AGRI va aduce circa 7 miliarde mc de gaze anual din Azerbaidjan, prin conducte, până la un terminal de lichefiere a gazelor în Kulevi (port în Georgia, pe malul estic al Mării Negre), de unde se vor încărca pe vase speciale până la un terminal de delichefiere a gazelor la Constanţa, de unde, pe conducte, vor putea ajunge în România şi, de aici, prin gazoductul Szeged - Arad, oriunde în Europa.
Potrivit oficialilor noştri, AGRI poate contribui la reducerea blocajelor potenţiale provocate de creşterea cererii de gaze naturale, ca urmare a deciziei unor ţări europene de a reduce ponderea energiei nucleare. În acelaşi timp, proiectul consolidează rolul României în regiune ca ţară de tranzit şi conexiune între regiunile Caucazului de Sud, Asiei Centrale (în perspectiva posibilei atrageri a Turk-menistanului ca furnizor suplimentar) şi Europa.
Punctele forte ale proiectului sunt: existenţa unei importante părţi din infrastructura necesară, în special interconectorul România - Ungaria (Arad-Szeged), flexibilitatea pe care o presupune tehnologia LNG, accesul direct al gazelor azere pe piaţa europeană şi nu în ultimul rând, sprijinul politic exprimat de toate cele patru state partenere.
România are şansa de a deveni un centru regional pentru comerţul cu gaze naturale, în momentul în care proiectele mari de infrastructură în care este implicată, precum Nabucco sau AGRI, care vor asigura accesul la sursele caspice de hidrocarburi, se vor realiza.
În 2010, reprezentanţi ai "E.ON România" şi ai "OMV Petrom" erau de părere că realizarea unui terminal de gaz natural lichefiat (GNL) în România este problematică, din cauza problemelor în ceea ce priveşte transportul maritim prin strâmtoarea Bosfor.
•
Interese canadiene în energia noastră
Compania canadiană Sterling este operatorul Perimetrelor Midia şi Pelican situate în Marea Neagră, ce aparţin României. Compania deţine o cotă de participare de 65%.
Sterling previzionează descoperiri majore în perimetrele concesionate în Marea Neagră în ceea ce priveşte zăcămintele de gaze naturale.
Acordul de concesiune este din 2008 şi a fost încheiat prin intermediul subsidiarei locale Midia Resources pe ultima sută de metri a guvernului Tăriceanu. Acordul de concesiune şi discreţia cu care el a fost încheiat au stârnit un imens scandal la Bucureşti , după ce România a câştigat la Haga litigiul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental din zona Insulei Şerpilor, zonă cu care se intersectează şi perimetrele concesionate de Sterling.
Compania "Sterling Resources" a anunţat că a declarat "forţă majoră" cu privire la perimetrele Midia şi Pelican din Marea Neagra, obţinute de la Statul român, după ce compania nu a fost în măsură să execute operaţiuni petroliere "din motive independente de voinţa sa", în aprilie 2011, şi a ameninţat ANRM cu arbitrajul internaţional,
Luna aceasta, însă, "Grup Servicii Petroliere" a început forajul în Marea Neagră pentru "Sterling Resources". Compania, condusă de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a anunţat parteneriatul cu Sterling încă din luna mai. Reprezentanţii "Sterling Resources" spuneau anul trecut că vor investi, alături de alţi doi parteneri, un miliard de dolari în explorarea de hidrocarburi din Marea Neagră.
Potrivit unor surse din domeniu, reprezentanţii "Sterling Resources" Ltd aveau în analiză posibilitatea obţinerii prelungirii, cu trei ani, a fazei de explorare (ce expiră în 2013) şi a acordului petrolier (încheiat în anul 1992, pentru o perioadă de 30 de ani, cu posibilitatea continuării încă 15 ani).
Guvernul Boc a prelungit Acordul de concesiune pentru explorare, dezvoltare şi exploatare cu "OMV Petrom" pentru încă 5 ani, iar "Sterling Resources" tocmai pe acest lucru se bazează.
•
Wolfgang Ruttenstorfer, de la "OMV" la "Gazprom"
Wolfgang Ruttenstorfer, fost director general al grupului petrolier "OMV" s-a alăturat în acest an Consiliului de Administraţie al Naftna Industrija Srbije AD (NIS), grup petrolier sârb controlat de "Gazprom"neft. Ruttenstorfer lucrează în calitate de membru independent.
Potrivit NIS, includerea lui Wolfgang Ruttenstorfer în componenţa Consiliului de Administraţie (CA) este destinată creşterii transparenţei în activitatea administrativă şi îmbunătăţirii eficienţei sistemului de guvernanţă corporativă.
Cariera lui Wolfgang Ruttenstorfer, care are un doctorat în economie, este legată de compania austriacă "OMV". Începând cu anul 2000, Ruttenstorfer a fost director general al "OMV", iar din 2002 a preluat şi funcţia de preşedinte. În luna martie 2011, Gerhard Roiss a preluat postul de preşedinte al grupului austriac de petrol şi gaze "OMV", după retragerea din funcţie a lui Wolfgang Ruttenstorfer.
În anul 2010, Ruttenstorfer a fost pus sub acuzare de procurorii austrieci pentru tranzacţii bursiere pe bază de informaţii privilegiate (insider trading). Wolfgang Ruttenstorfer a respins acuzaţiile, afirmând că nu a făcut nimic incorect. În final, domnia sa a fost găsit nevinovat.
•
Ponta, mândru că a pus umărul la funcţionarea centralei electrice a Petrom
• Premierul a promis sprijinul său pentru explorările Petrom din Marea Neagră
• Cu riscul de a pierde câteva voturi, Victor Ponta a spus că nu se va mai certa cu Petrom pentru majorarea preţului combustibililor
Premierul Victor Ponta a mulţumit ieri Petrom pentru punerea în funcţiune şi realizarea centralei electrice de la Brazi, în valoare de 530 milioane euro.
Premierul a declarat: "Petrom este văzut în România ca un bun naţional, ca un motiv de mândrie pentru români. Ca orice om politic sunt înclinat să mă cert cu Petrom când scumpeşte benzina şi motorina. În schimb mă opresc din această tentaţie, cu riscul de pierde câteva voturi, pentru că îmi amintesc că Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat şi că nu îşi ia profit spre ţara de origine, ci îl investeşte în România".
Şeful executivului a subliniat că centrala construită de Petrom la Brazi a fost subiectul mai multor discuţii pe care le-a avut, subiectul mai multor bătălii administrative, birocratice, şi uneori politice în ultimele luni. Domnul Ponta a transmis OMV Petrom că Guvernul susţine investitorii care au decis să rămână şi să îşi cheltuiască în continuare banii în România în proiecte durabile şi că aceşti investitori şi cei care vor veni sunt sprijiniţi şi apreciaţi.
Premierul a precizat că prima sa vizită oficială în exterior a fost la Viena unde s-a întâlnit cu şeful OMV Gerhard Roiss şi cu directorul general al Petrom Mariana Gheorghe. Victor Ponta susţine că această primă discuţie i-a lăsat impresia că domnul Roiss îşi pierduse optimismul cu privire la punerea în funcţiune a centralei de la Brazi şi a profitabilităţiii acesteia din cauza unor probleme birocratice şi legislative.
Victor Ponta susţine că a îndepărtat aceste probleme şi că Petrom a reuşit să pună în fucnţiune centrala care asigură în jur de 8% din necesarul de energie al ţării: " Ce am făcut pentru Brazi trebuie să facem şi pentru alte investiţii importante ale Petrom, privind explorarea şi exploatarea de noi resurse energetice. Sper ca veştile bune privind resursele de petrol şi gaze descoperite de Petrom în Marea Neagră să se confirme în anii următorii şi să înceapă exploatarea lor. Acest mesaj este pentru alţi investitori care trebuie să ştie că sunt sprijiniţi şi apreciaţi în România. Decizia Guvernului este clară: Vrem să avem o piaţă des-chisă de energie, o piaţă competitivă şi un regim legislativ care să încurajeze investiţiile în energie".
Şeful executivului a adăugat că 30% din producţia centralei electrice de la Brazi este livrată, începând din 11 octombrie, către piaţa reglementată, permiţând menţinerea unui preţ accesibil pentru populaţie. Energia vân-dută de Petrom pe piaţa liberă va creşte, în opinia premierului, competiţia între competitori şi va conduce la un preţ mai bun al energiei în această perioadă.
Ziarul Bursa a relatat în exclusivitate în ediţia de ieri că Petrom va primi un preţ de 169 lei/MWh pentru energia de la centrala de la Brazi pe care o va livra pieţei reglementate. În schimbul acestui aport la piaţa reglementată Petrom a primit acordul Guvernului de a folosi, în următorii doi ani, numai gaz din producţia proprie pentru a produce electricitate. În prezent, producătorii de energie pe bază de gaz sunt obligaţi să consume într-o anumită proporţie gaze din import, conform regulilor stabilite de ANRE. Petrom s-a angajat şi să nu exporte gaz din România în următoarea perioadă deşi legislaţia îi permite acest lucru. Petrom a demarat construcţia cetralei de la Brazi în 2009 moment în care nu era obligat să folosească pentru producţia de electricitate şi gaze importate din Federaţia Rusă.
-----------
Centrala construită de Petrom la Brazi are o capacitate de 860 MW şi ar putea furniza 8% din necesarul de energie al României, echivalent cu consumul de electricitate al Bucureştiului.
Producţia totală anuală a centralei este în jur de 5 TWh, din care în jur de 1,8 TWH merg în prezent către piaţa reglementată. Centrala are un grad de eficienţă de 57%, dublu faţă de media actuală a CET-urilor, iar emisiile sunt la jumătatea celor generate de o termocentrală clasică.
-----------
Gerhard Roiss, şeful OMV, compania austriacă care controlează Petrom, a declarat ieri că are o viziune pentru România în următorii zece ani în care investiţiile, în special cele în descoperirea de noi resurse joacă un rol crucial. Domnia sa a spus că, pentru a duce la îndeplinire această viziune, OMV Petrom trebuie să investeacă între 1 şi 2 miliarde euro pe an. Ca să aibă aceşti bani, Petrom trebuie să fie profitabil.
Şeful OMV a ţinut să menţioneze că din 2005 şi până în prezent 90% din profitul Petrom a fost investit în România şi că suma totală a investiţiilor Petrom din 2005 şi până în prezent se ridică la circa 8 miliarde de euro.
-----------
Comisarul european pentru energie, Gunther Oettinger, a declarat ieri, cu ocazia inaugurării centralei electrice de la Petrom, că România e norocoasă că are atâta gaz din producţia internă şi că ţara noastră a făcut paşi importanţi asigurând transpunerea în legislaţia naţională a pachetului III privind energia şi eficienţa energetică, că a asigurat independenţa ANRE şi că a demarat procesul de liberalizare a pieţei de energie. Domnia a subliniat că ANRE (reglementaorul pieţei noastre de energie) trebuie să asigure un echilibru între interesele consumatorilor care au nevoie de preţuri suportabile şi între interesul operatorilor care au nevoie să îşi recupereze investiţiile prin tarife. (ALINA TOMA VEREHA)